Daniel Ioniță: Parcursul european al R. Moldova înseamnă reforme, reforme, reforme | Moldova | DW | 29.11.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Daniel Ioniță: Parcursul european al R. Moldova înseamnă reforme, reforme, reforme

Interviu în exclusivitate pentru DW cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță: ”Susținerea financiară a României va fi strict condiționată de derularea reformelor necesare Republicii Moldova.”

Relațiile dintre România și Republica Moldova au fost puternic influențate în 2019 de schimbările și turbulențele politice de pe ambele maluri ale Prutului. Mai mult decât atât, ultima schimbare de Guvern de la Chișinău și declarațiile mai multor politicieni pot duce la răcirea relațiilor cu Bucureștiul. Noul prim-ministru moldovean, Ion Chicu, a făcut prima sa vizită oficială nu în România, ci a plecat în Federația Rusă, un semnal că vectorul geo-politic al guvernării de la Chișinău va fi orientat mai mult spre est. Cu toate acestea, România rămâne cel mai important partener al Chișinăului, derulând mai multe proiecte importante în R. Moldova. Într-un interviu în exclusivitate cu Excelența Sa, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, am trecut în revistă relațiile bilaterale din acest an.

 

DW: Cum apreciați relațiile din 2019 dintre România și Republica Moldova? Care sunt principalele progrese și la ce capitole au existat blocaje?

Daniel Ioniță: A fost un an complicat, în care am fost martorii unor schimbări importante de Guverne și la București, și la Chișinău. A fost un an care a debutat în prima sa parte cu exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, prilej cu care am încercat și pe alocuri chiar am reușit să organizăm în R. Moldova o serie de evenimente prin care, ca întotdeauna, România s-a profilat a fi un avocat serios și un susținător activ al parcursului european al R. Moldova. Noi am dorit ca prilejul să fie folosit pentru a repune pe agenda europeană importanța Parteneriatului Estic, care evident este și despre R. Moldova. Totodată, miniștrii de specialitate din Guvernul de la Chișinău au fost invitați să participe la evenimentele, care au avut ca teme de interes comun energia, economia, cooperarea în bazinul Mării Negre etc.

Au afectat schimbările politice din acest an relația dintre cele două state?

D. I.: După cum am zis, am asistat în acest an la schimbări de Guverne. Deci, iată că din nou România și R. Moldova au ceva important în comun: faptul că în acest an s-au schimbat nu numai Guvernele, dar de data aceasta, pe ambele maluri, Guvernele sunt pe aceiași linie politică cu Președinții celor două state. În contextul dat, după ce Guvernul condus de Maia Sandu și-a asumat răspunderea guvernării, prima vizită pe care ea a efectuat-o în străinătate a fost la București. Cu acest prilej s-au pus bazele unor planuri de colaborare, care ulterior au fost substanțiate prin întâlniri sectoriale între miniștrii celor două părți. Ulterior acestor evenimente, am început să pregătim, pe de o parte, planurile de lucru, care să permită într-un timp rapid operaționalizarea unor înțelegeri. La modul concret vă pot spune că lucrurile au evoluat în sens pozitiv în ce privește construcția și darea în folosință la termenele agreate a gazoductului Ungheni-Chișinău. Totodată, au evoluat discuțiile la nivel tehnic în ce privește eliminarea roaming-ului la convorbirile telefonice dintre cele două țări.

Ulterior am constatat că la Chișinău a existat o nouă schimbare de Guvern, care a ridicat unele semne pertinente de întrebare, atât în România, cât și la nivelul statelor membre UE, în etapa premergătoare votării în Parlamentul din Chișinău a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Maia Sandu. Au existat contacte directe între oficialii de la București și din R. Moldova, prilej care a fost folosit de partea română pentru a transmite niște mesaje cât se poate de clare și de ferme în direcția susținerii programului de reforme ambițioase, asumate de Guvernul Maia Sandu. Poziția noastră în privința evoluțiilor recente din R. Moldova a fost foarte clar expusă de către președintele României, Klaus Iohannis, în declarația din 12 noiembrie curent, ale căror elemente sunt în continuare valabile, inclusiv în ceea ce privește susținerea financiară, care va fi strict condiționată de derularea reformelor necesare R. Moldova.

Schimbarea de guverne a avut sau nu un impact asupra proiectelor pe care România le derulează în R. Moldova?

D.I.: Să fim înțeleși. Sunt unele proiecte care își au propria lor viață, care sunt începute și pe care noi dorim să le vedem finalizate la termenele agreate. În ce privește asumarea unor noi proiecte, evident că au fost și vor fi schimbări, pentru că de această dată partea română se va uita cu foarte mare atenție la destinatarii acelor proiecte și la modul în care acestea vor fi promovate. Aici, vreau să spun o constatare. Nu știu dacă e dulce sau amară. Am observat că în campania electorală din alegerile locale recente foarte puțini, dacă chiar deloc, dintre candidații care au participat în cursă, au utilizat proiectele derulate de România, dar și de alți parteneri occidentali, în folosul substanțierii parcursului european. Ori le-au trecut total sub tăcere, ori le-au ignorat, ori le-au prezentat ca fiind realizate în exclusivitate de autoritățile respective. Noi, însă, ne dorim ca aceste proiecte să fie prezentate așa cum sunt. Pentru mine este și o obligație de ambasador să menționez de fiecare dată faptul că acele proiecte au putut fi realizate cu sudoarea frunții românilor din dreapta Prutului. Pentru că Guvernul României de acolo a luat banii din taxele și impozitele plătite de români în folosul cetățenilor de aici. Mi-aș fi dorit, personal, să existe o mai mare vizibilitate a acestor proiecte, inclusiv pe durata campaniei electorale. Altfel, ajungem în situația în care noi, ca și alți parteneri occidentali, derulăm proiecte aici și alții trag foloasele.

Actualul Guvern deja a anunțat că R. Moldova trebuie să se orienteze nu numai spre vest, ci și spre est. Este acesta un semnal de alarmă pentru partenerii externi?

D.I.: Noi am citit cu foarte mare atenție programul de guvernare asumat de prim-ministrul Ion Chicu. Am observat în acest program atât faptul că se dorește menținerea legăturilor cu UE și faptul că angajamentele asumate prin Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb vor fi respectate, dar am observat și nuanțele legate de extinderea relațiilor cu terții. Ceea ce din punctul meu de vedere este normal. UE și România nu au fost niciodată egoiste în a-și asuma toate meritele cooperării cu Chișinăul. Însă, vom fi extrem de atenți, pe de o parte, la modalitatea în care acele declarații vor fi puse în aplicare, în special cele asumate față de UE, pe de altă parte, la modul în care dorința aceasta de extindere a relațiilor cu estul se va materializa prin eventuale acorduri de cooperare cu alte entități, care vor veni, la un moment dat, în contradicție cu angajamentele pe care R. Moldova și le-a asumat față de UE. Noi românii avem o vorbă: „Nu intră niciodată două săbii în aceeași teacă”. Astfel, va trebui la un moment dat să iei anumite decizii, dacă ți-ai asumat niște angajamente față de UE, care au produs beneficii substanțiale pentru toți cetățenii R. Moldova și care sunt cuantificate la nivel statistic foarte bine. În cifre statistice, 70% din comerțul exterior al R. Moldova este în UE, iar din această cifră România este primul partener comercial.

Mai mulți analiști, atât de la Chișinău, cât și de la București, au criticat faptul că R. Moldova nu este o prioritate pentru Președinția României. Aceasta o demonstrează faptul că președintele Klaus Iohannis nu s-a întâlnit niciodată oficial cu Igor Dodon. Care sunt cauzele că până astăzi nu a avut loc nici o întâlnire la nivel oficial între cei doi președinți?

D.I.: Mi-ați adresat mai multe întrebări la care voi încerca să vă răspund atât cât pot eu din postura mea de ambasador. În primul rând, ați afirmat că pentru președintele României R. Moldova nu ar fi fost o prioritate. Aici, dați-mi voie să vă contrazic cu deplină sinceritate. Președintele României a urmărit cu o deosebită atenție evoluțiile din R. Moldova și a fost un puternic susținător al parcursului european al R. Moldova și al cetățenilor de aici, care își doresc relații normale, civilizate, de bună cooperare cu partenerii și frații din România.

În al doilea rând, nu comentez evaluările unor analiști politici.

În al treilea rând, să știți că au existat contacte oficiale între cei doi președinți, inclusiv, recent, în marja participării înalților oficiali la Adunarea Generală a ONU. Cu acel prilej au existat și un schimb de mesaje și lucrurile în ceea ce ne privește pe noi au fost cât de clar exprimate, inclusiv în ce privește așteptările noastre. România nu a avut niciodată un alt discurs și nu are o abordare duală în R. Moldova. Pot să fiu destul de plictisitor, dar asta este singura noastră agendă aici - dorim ca R. Moldova să rămână pe parcursul său european pentru că acest parcurs pentru noi, care am fost pe această cale, înseamnă în primul rând reforme, reforme, reforme. Înseamnă transformarea societății din situația actuală în una mai bună, în care statul de drept să fie pe deplin respectat, legea să fie aplicabilă în mod egal pentru toți, în care justiția să acționeze independent. Asta înseamnă o viață mai bună pentru cetățeni.

Ce se întâmplă cu gazoductul Iași-Chișinău? De ce acest proiect tot se amână de la an la an? Dacă era finalizat în acest an, cred că securitatea energetică a Moldovei nu era atât de amenințată.

D.I.: Suntem pe deplin în termenii de realizare a acestui proiect strategic pentru R. Moldova, care va fi finalizat în luna aprilie 2020. Din câte am discutat cu cei de la compania Transgaz pot afirma că lucrările sunt în termen. Se lucrează intens pe toate cele șapte tronsoane ale acestui gazoduct. Stațiile de pompare care vor permite umplerea la presiune maximă a acestui gazoduct de asemenea vor fi finalizate spre finalul anului viitor. Existența acestui gazoduct nu cred că este, însă, suficientă pentru ca acesta să fie pe deplin util R. Moldova. Trebuie să ai acces la sursele, pe de o parte, de gaz, iar pe de altă parte, la cele de distribuție a gazului către consumatori.

Urmează o iarnă grea pentru R. Moldova. M-am întâlnit recent cu prim-ministrul, Ion Chicu, și în contextul dat i-am reamintit de faptul că, în 2016, Guvernul României a donat 16.300 tone de păcură, care au fost stocate și sunt în rezerva Centralei Termoelectrice din Chișinău. Acesta a fost un ajutor oferit cetățenilor R. Moldova aflați în situații de dificultate, care poate să asigure o bună parte din necesarul de căldură și de energie pentru consumatorii casnici.

S-au împlinit 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Este totuși un proiect reușit al UE sau țările din Parteneriat rămân în continuare sub influența puternică a Rusiei?

D.I.: Răspunsul este și da, și nu în egală măsură. Este un proiect de succes pentru că acest Parteneriat pentru unele state a produs importante rezultate la nivelul cetățeanului simplu. Regimul liberalizat de vize, deschiderea piețelor occidentale pentru statele membre ale Parteneriatului, accesul la sistemul amplu de libertăți, reprezintă cu siguranță elemente deosebit de pozitive ale Parteneriat Estic.

Când spun că nu, am în vedere că nu există o unitate de vederi în ceea ce privește locul unde vrei să ajungi. Sunt unele state membre care sunt mulțumite cu actuala cooperare, sunt alte state, cum sperăm că este și R. Moldova, care sunt mai ambițioase și vor să avanseze mai rapid pe calea aceasta europeană. Sunt alții care spun că „stai că v-am oferit destul și este bine să rămâneți acolo unde sunteți”. Pe de altă parte, alții, care consideră că noi, cei din UE, să avem ambiții mai mari în ceea ce privește evoluția statelor din imediata noastră vecinătate. România este unul din statele extrem de ambițioase și noi ne dorim ca Parteneriatul Estic să devină un veritabil instrument de racordare ireversibilă a statelor membre la un sistem de valori și principii europene.

Vă mai recomandăm