Curtea Constituțională de la Chișinău șochează din nou! | Moldova | DW | 15.05.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Curtea Constituțională de la Chișinău șochează din nou!

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis miercuri că șeful statului nu poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru în lipsa unui parlament funcțional, cu organe de conducere.

Imediat după pronunțarea hotărârii, Igor Dodon a anunțat, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini, că va dizolva actualul legislativ în cel mult o lună dacă nu se va reuși deblocarea situației prin alegerea unui președinte al Parlamentului.

Curtea a emis această hotărâre urmare a unei sesizări depuse de președintele Igor Dodon. Acesta a întrebat Curtea Constituțională dacă este obligat să desemneze candidatura la functia de premier în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului.

Dodon scrie sesizări cu răspunsuri favorabile lui Plahotniuc

„Presedintele nu poate înainta un candidat la funcția de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului. Imposibilitatea întrunirii Parlamentului din cauza lipsei organului care îl convoacă presupune imposibilitatea președintelui Republicii Moldova de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Neîntrunirea Parlamentului în ședință plenară, pentru examinarea chestiunii privind învestirea Guvernului, atunci când există organe de conducere ale Legislativului, echivalează cu respingerea solicitării de învestitură”, se arată în hotărârea Curții Constituționale.

Asta în condițiile în care Legea Supremă nu conține nicio reglementare care să impună vreo condiționalitate între desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și alegerea conducerii Parlamentului. Art.98 (1) din Constituția Republicii Moldova statuează că „după consultarea fracțiunilor parlamentare (deci, nu a președintelui Parlamentului - n.n.), președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru”Actualul Parlament Chișinău a reușit, la ședința de constituire din 21 martie 2019 să-și constituie fracțiunile parlamentare.

Curtea Constituțională a considerat însă că „pentru a desemna un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului (Igor Dodon – n.n.) trebuie să aibă, în primul rând, un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, ca reprezentant al Parlamentului”.

Hotărârea de miercuri a Curții Constituționale este în dezacord inclusiv cu o altă hotărâre a Curții (nr.32 din 29.12.2015), care stabilește că „atribuția șefului statului de a propune candidatul pentru funcția de prim-ministru constituie o obligație constituțională”.

Igor Dodon: „Voi dizolva acest Parlament!”

Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi a declarat că hotărârea de miercuri a Curții Constituționale urmează să fie executată în forma interpretării date de înalta Curte”, iar Igor Dodon a spus că acum doar alegerea președintelui Parlamentului mai poate salva acest Legislativ de dizolvare. „Singura posibilitate de a depăși criza politică rămâne alegerea conducerii Parlamentului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla în următoarele 3-4 săptămâni, va trebui ca Legislativul să fie dizolvat și să fie organizate alegeri anticipate. Acestea vor avea loc, cel mai probabil, la toamnă”, a menționat Dodon.

La rândul său, juristul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, a spus că decizia de miercuri a Curții Constituționale denotă un „dezmăț total”: „Această Curte Constituțională nu doar că extinde prevederile textelor constituționale prin interpretări, ci chiar vine cu norme care contrazic textul Constituției și jurisprudența Curții Constituționale de până acum. (...) Această hotărâre demonstrează încă o dată cât de jos a căzut această instituție. Președintele Parlamentului este doar un moderator al ședințelor plenare, iar existența sau lipsa acestuia, aflarea în concediu sau pe buletin în nici un caz nu este în măsură să anuleze prevederile exprese ale Constituției conform cărora Guvernul poate fi ales cu votul majorității deputaților aleși”, a comentat Litvinenco.

La aproape trei luni de la alegerile parlamentare, partidele care au acces în Parlament nu au reușit să identifice o formulă de guvernare. Termenul-limită în care Parlamentul poate învesti un nou Guvern este 21 iunie, după care şeful statului este în drept să dizolve Legislativul și să stabilească data alegerilor anticipate. Tot în 2019 ar urma să aibă loc și alegerile locale generale. Data acestui scrutin este stabilită de Parlament - un Parlament care însă nu reușește să se întrunească.

Rețeta veșnicei guvernări fără parlament

Cu puțin timp înainte de încheierea mandatului parlamentului precedent, controlat de PDM și de oligarhul Vlad Plahotniuc, la Curtea Constituțională au avut loc metamorfoze. Unii judecători au demisionat subit, iar fotoliile lor au fost ocupate fie de fruntași ai Partidului Democrat, fie de foști demnitari care, ocupând funcții importante l-au ajutat pe oligarhul Vlad Plahotniuc să-și subordoneze justiția.

La 16 martie 2018, urmare a unui concurs cu un singur candidat, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a fost ales, prin vot secret, în calitate de președinte al Curții Constituționale. Această funcţie rămăsese vacantă după ce, la sfârşitul lunii ianuarie 2018, Tudor Panțîru a demisionat, invocând motive personale.

La 11 decembrie 2018, Corneliu Gurin, care a deținut funcția de procuror general al Republicii Moldova în perioada celebrei fraude bancare de 1 miliard de dolari, a fost numit judecător la Curtea Constituțională. Acesta fusese înaintat de președintele CSM cu doar o zi înainte - pe 10 decembrie. Însuși Gurin a spus că oferta i-a picat ca „o surpriză pe neașteptate”. Gurin i-a luat locul lui Igor Dolea, care a renunțat la mandatul de judecător al Curții cu două luni înainte de termen.

A doua zi, la 12 decembrie 2018, ex-comunistul Artur Reșetnikov (deputat desprins de PCRM și asimilat de PDM în fosta legislatură), a fost numit, la solicitarea Guvernului controlat de PDM, în funcția de judecător al Curții Constituționale. Reșetnikov a deținut funcția de șef al Serviciului de Informație și Securitate în timpul guvernării comuniste, inclusiv în timpul protestelor violente din aprilie 2009, soldate cu devastarea clădirilor Președinției și Parlamentului și, în cele din urmă, cu căderea regimului comunist al lui Vladimir Voronin. Reșetnikov face parte din cei 14 deputați transfugi comuniști, care au trecut la PDM la sfârșitul anului 2015.

La 15 decembrie 2018, a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională deputata PDM, Raisa Apolschi, nașa de cununie a oligarhului Vlad Plahotniuc. Apolschi i-a ocupat fotoliul lui Victor Popa, care a demisionat, cu trei luni înainte să-i expire mandatul, invocând „motive de sănătate”.

Curtea Constituțională este unica autoritate ce realizează jurisdicția constituțională în Republica Moldova. Curtea este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Dodon și Curtea, în serviciul PDM?

La 26 aprilie 2019, aceeași componență a Curții Constituționale a mai emis o hotărâre apreciată de unii analiști politici ca fiind „ciudată” și „controversată”. Atunci Curtea a decis că în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, acestea se vor putea desfășura exclusiv în baza sistemului electoral mixt (votat în 2017 de PDM+PSRM+PPEM contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția): „Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă. Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor anticipate, ci doar în cazul alegerilor ordinare cu condiția ca să fie modificat cu cel puțin un an înainte de alegeri”, a stabilit atunci Curtea Constituțională - o decizie care a anihilat planul partidelor anti-oligarhice de revenire la sistemul electoral proporțional cu declanșarea ulterioară a alegerilor anticipate.

Cel care a lansat inițiativa trecerii de la sistemul electoral proporțional (pe liste de partid) la sistemul electoral mixt a fost președintele Igor Dodon, liderul de facto al PSRM (http://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-igor-dodon-propune-sistemul-mixt-de-vot-pentru-republica-moldova ). El a fost suspectat atunci că i-ar întoarce astfel o datorie oligarhului Vlad Plahotniuc (lider PDM - partid detestat din cauza corupției, ajuns, conform sondajelor, la limita pragului de accedere în Parlament) pentru sprijinul oferit în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016. Rezultatul alegerilor din 24 februarie 2019 a demonstrat că PSRM-ul a pierdut, în favoarea PDM, mai multe mandate de deputat din cauza acelei schimbări a sistemului electoral. În plus, deoarece autoritățile moldovene au nesocotit recomandările Comisiei de la Veneția, care a cerut menținerea sistemului electoral proporțional, finanțarea Moldovei de către UE a fost suspendată.

Vă mai recomandăm