Curtea Constituțională a validat mandatul Maiei Sandu – PSRM se pregătește de anticipate | Moldova | DW | 10.12.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Curtea Constituțională a validat mandatul Maiei Sandu – PSRM se pregătește de anticipate

Curtea Constituțională de la Chișinău a validat joi mandatul noului președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu. Ea va avea de înfruntat o majoritate parlamentară ostilă, conectată la scheme de corupție.

Partidele cu pondere din Republica Moldova au început deja pregătirile pentru alegeri parlamentare anticipate, chiar dacă Guvernul este încă în funcție, iar mecanismul anticipatelor nu a fost declanșat. Comportamentul partidelor denotă că anticipatele sunt inevitabile. Acestea se feresc de responsabilitatea guvernării și au pornit inițiativele populiste. Socialiștii par tentați să controleze în continuare Guvernul din spatele unei majorități parlamentare neoficiale, împreună cu deputații Partidul Șor, dar fără a-și asuma responsabilitatea pentru criza sanitară și economică în care se scufundă zi de zi Moldova. „Noi o să găsim modalitatea prin care să facem în așa fel ca oamenii să înțeleagă că, după data de 24 decembrie (când va fi învestită oficial Maia Sandu în funcția de președinte), responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă în țară îi aparține noului președinte Maia Sandu”, a menționat în cadrul unei emisiuni televizate liderul de facto al socialiștilor Igor Dodon, care controlează în continuare majoritatea parlamentară.

Când cade Guvernul Chicu?

După eșecul lui Dodon la alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare anticipate reprezintă, în opinia analiștilor politici, singura cale de curățare a clasei politice de oameni foarte corupți, care au venit în politică exclusiv pentru a controla coridoarele de contrabandă. Oficial, și Igor Dodon, și Maia Sandu se pronunță pentru anticipate. Constituțional, există doar două modalități prin care acestea pot fi declanșate: imposibilitatea învestirii unui nou guvern sau neconvocarea Parlamentului timp de trei luni consecutiv.

Despre anticipate se discută în condițiile în care actualul Guvern, condus de Ion Chicu, dar controlat de Igor Dodon prin intermediul majorității parlamentare PSRM+Șor, este în deplinătatea funcțiilor. După protestele de duminică, 6 decembrie, organizate de opoziție, la care s-a cerut demisia Guvernului (aceasta fiind cea  mai scurtă cale de declanșare a anticipatelor), premierul Chicu a spus că prioritare sunt legile bugetare pentru 2021. După aprobarea acestora de către Parlament, Chicu a promis că „Guvernul va face ceea ce așteaptă poporul”. Igor Dodon este convins că alegeri anticipate vor avea loc în intervalul lunilor mai – noiembrie 2021, procedura urmând a fi declanșată abia în luna martie 2021. Potrivit lui, dizolvarea acestui Parlament ține doar de decizia PSRM – această situație reieșind din structura politică a Legislativului unde socialiștii și acoliții lor neoficiali controlează majoritatea.

Populism pe timp de ciumă

Între timp, socialiștii se comportă de parcă s-ar afla deja în campanie electorală, propulsând masiv în Parlament legi prin care încearcă să-și alimenteze electoratul de stânga – pe de o parte pe filiera geopolitică (cu favorizarea limbii ruse), iar pe de altă parte pe cea social-populistă. Deși se știe că pandemia și corupția au golit visteria statului, generând o gaură bugetară de peste 15 miliarde de lei moldovenești, socialiștii și-au amintit de promisiunile lor din 2016 acum, la sfârșitul anului 2020, după ce au pierdut Președinția. Deputații PSRM au înregistrat un proiect de lege prin care propun reducerea vârstei de pensionare. Mai exact, se propune ca vârsta de pensionare pentru femei să fie de 57 de ani, iar pentru bărbați – de 62 de ani. Asta în condițiile în care reforma sistemului de pensionare, care deranjează acum PSRM-ul, a intrat în vigoare la 30 decembrie 2016, după ce Igor Dodon devenișe șef de stat.

În campania pentru alegerile prezidențiale din 2016, Igor Dodon a promis că primul decret pe care îl va semna, dacă va fi ales președinte, va fi cel de anulare a legii prin care 1 miliard de dolari, furat din sistemul bancar al țării, a fost pus de guvernul Filip (controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc) pe umerii cetățenilor în 2016. În cei patru ani de mandat al lui Igor Dodon, controversata lege nu a fost anulată, deoarece guvernanții înțelegeau care vor fi consecințele economice ale acestui gest politic. Acum, când Dodon a pierdut Președinția, iar PSRM-ul se pregătește de anticipate, socialiștii au introdus în procedură legislativă un proiect prin care se propune anularea „legii miliardului” furat – adică abrogarea legii asumate de guvernul Filip în 2016 prin care cetățenii au fost somați să acopere jaful.

După noi, potopul!

Aceasta înseamnă blocarea relațiilor cu FMI și cu alți donatori externi în condițiile în care, din punct de vedere economic, țara deja e pe butuci. Altfel spus, pe de o parte socialiștii declanșează mecanisme care vor genera o dramă economică pentru stat, iar pe de altă parte încearcă să plaseze întreaga responsabilitate pentru ceea ce va urma noului președinte Maia Sandu, care nu are nicio pârghie de a influența deciziile Guvernului și ale majorității parlamentare. Din punct de vedere electoral însă, socialiștii cred că mutarea lor cu miliardul îi va avantaja în perspectiva anticipatelor.

„Dodon are mai multe datorii și angajamente neonorate față de creditorii și protectorii săi. Și a decis, cu ajutorul lui Șor, să-și 'onoreze' angajamentele personale în detrimentul intereselor Republicii Moldova. Dodon creează premise periculoase și antagonizează artificial societatea. Toate aceste mișcări îndepărtează Moldova de un dialog activ cu partenerii de dezvoltare, în special blochează practic semnarea unui acord cu FMI și lipsește Moldova de resurse importante atât pentru bugetul 2020, cât și pentru 2021. El mizează pe faptul că aceste decizii forțate, la limita legalității și constituționalității, îi vor fi de folos electoral în eventualitatea alegerilor anticipate. De fapt, aceste decizii au scopul de a îndepărta Moldova de rezolvarea problemelor societății, iar Igor Dodon e ghidat doar de principiul „După noi, potopul” – a comentat, pentru DW, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța.

Reacția FMI

Contactat pentru o reacție, în legătură cu proiectul socialiștilor de anulare a legii din 2016 despre emisia valorilor mobiliare de stat în mărime de peste 13 miliarde de lei, pentru acoperirea găurii rezultate din furtul bancar, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional în Moldova, Rodgers Chawani, a menționat că o astfel de decizie „riscă să submineze eforturile de reabilitare a sistemului financiar al Republicii Moldova”.

„În acest context, am dori să reiterăm importanța păstrării rezultatelor obținute cu eforturi atât de mari, în ceea ce privește consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, protejarea politicilor promovate de această instituție și asigurarea solvabilității Băncii Naționale (gradului de capitalizare necesar). Acestea sunt elemente esențiale pentru asigurarea eficacității BNM în ceea ce privește păstrarea stabilității macroeconomice și financiare. Acțiunile care subminează independența BNM sau inversează reformele susținute în cadrul programului anterior cu Fondul Monetar Internațional vor complica angajamentul FMI cu Republica Moldova”, a menționat reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional în Moldova, Rodgers Chawani.