Curtea Constituțională a pus punct disputei privind statutul limbii ruse în Republica Moldova | Moldova | DW | 22.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Curtea Constituțională a pus punct disputei privind statutul limbii ruse în Republica Moldova

Curtea Constituțională de la Chișinău a pus punct unei dispute legate de statutul special al limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova – o dispută generată electoral, care durează de 30 de ani.

UPDATE:

Ambasada Rusiei acuză Curtea Constituțională de șovinism

În legătură cu hotărârea pronunțată joi, 21 ianuarie, de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Ambasada Federației Ruse din Chișinău a acuzat instituția de șovinism. „Reacția forțelor sănătoase moldovenești la actele rusofobe este firească. Consecințele șovinismului anti-rus de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90 ai secolului trecut, aici nu sunt uitate”, se arară în declarația Ambasadei Rusiei.

În replică, Ministerul moldovean de Externe a difuzat un comentariu în care solicită misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău și membrilor personalului diplomatic al acestora „să manifeste respect față de legile, regulamentele și instituțiile statului de acreditare și să se abțină de la comentarii, care ar putea fi calificate ca ingerințe în treburile interne ale statului”.

-----------------------------------------------------------------------

Curtea Constituţională a statuat că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”.

Limba unei minorități nu poate fi impusă altor minorități

Pe 16 decembrie 2020, noaptea, la ultima ședință din sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului, ocolind mai multe proceduri legislative, fără consultări publice și fără avizul Guvernului, deputații PSRM+Șor+transfugii au votat o modificare la legea privind funcționarea limbilor, prin care au oferit limbii ruse (limba unei minorități de 9,3%) statut special. Prin respectiva modificare, limba rusă a fost impusă ca limbă de comunicare tuturor minorităților ce conviețuiesc în Republica Moldova. Asta deși Constituția țării stabilește că minoritățile etnice vor comunica în limba de stat sau în limba minorității sale etnice.

Conform datelor ultimului recensământ al populației (din 2014), 77,86% dintre cetățenii moldoveni vorbesc limba română, 9,3% - limba rusă, 4,08% - limba găgăuză, 3,8% - ucraineană și 1,48% - bulgară.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, s-a grăbit să salute votarea controversatei legi. Numi că, pe 18 decembrie, aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de trei deputați. Potrivit unei expertize a proiectului, efectuate de Centrul Național Anticorupție, implementarea acestuia ar constitui „un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității Republicii Moldova”.

Ministru cu cetățenie română, apărător al limbii ruse

Ședința Curții Constituționale s-a desfășurat pe fundalul protestelor de afară. Două tabere de protestatari, despărțite de poliție, s-au înjurat și s-au stropit cu apă, iar după pronunțarea hotărârii, la ieșire, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, care a reprezentat Guvernul, a fost la un pas să fie luat la bătaie de către oponenții limbii ruse. Nagacevschi, deși are și cetățenie română, a pledat pentru menținerea statutului special al limbii ruse și a apreciat hotărârea Curții Constituționale ca fiind „o soluție periculoasă”. Mai mult, după ședință el a postat pe pagina sa de Facebook, în limba rusă, definiția schizofreniei. Înainte de a deveni ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi a fost avocatul PSRM.

Potrivit hotărârii de joi a Curții Constituționale, statul protejează limbile materne ale tuturor minorităților etnice din Republica Moldova și nici o limbă a minorităților etnice nu trebuie să aibă un statut superior altei minorități.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, consideră că hotărârea de joi a Curții Constituționale prin care a fost blocată tentativa de a reoficializa limba rusă în Moldova, este „firească și înțeleaptă”. Potrivit lui, Curtea a confirmat că limba română trebuie să fie cunoscută și vorbită „în egală măsură de absolut toți”.

Dodon: Vorbitorii de limbă rusă vor organiza proteste

Pe de altă parte, socialiștii au acuzat Curtea Constituțională că, prin decizia sa „readuce țara în atmosfera de ură interetnică de la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90” și că această decizie va avea un impact negativ asupra procesului de soluționare a conflictului transnistrean, aprofundând neîncrederea între cele două maluri ale Nistrului. PSRM susține că hotărârea de joi a Curții Constituționale ar fi motivată politic.

Iar liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că, săptămâna viitoare, vorbitorii de limbă rusă vor organiza proteste în mai multe localități din Republica Moldova, iar PSRM va înregistra un alt proiect de lege pentru a apăra statutul limbii ruse. „Noi nu vom ceda, PSRM va înregistra un nou proiect. Să vedem dacă Maia Sandu îl va accepta. Când are nevoie de voturi, vorbește și în franceză, ucraineană, și în găgăuză. Vom avea proteste”, a spus Dodon, care și-a expus poziția în limba rusă, în semn de dispreț față de decizia de joi a Curții Constituționale.

Hotărârea de joi a Curții Constituționale în privința statutului limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.