Cursa pentru Lună

O sondă spațială chineză a devenit prima care a aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii, potrivit informațiilor oferite de presa chineză. Sonda ar urma să studieze geologia locului și să facă un experiment biologic. În urmă cu 11 ani, pe 24 septembrie 2007, China lansa ambițiosul său program spațial privind explorarea Lunii. Prim sondă pe orbită, Chang'e-1, numit după zeița Lunii din mitologia chineză, era lansată de la baza spațială Xichang Centre din sud-vestul țării.

Spre deosebire de alte state, China a decis o cale proprie de explorare a acestui corp astronomic. Programul spațial al Beijing-ului necesită, ce-i drept, sprijinul partenerilor precum Agenția Spațială Europeană ESA pentru a asigura comunicarea cu sondele sale prin intermediul rețelei globale ESTRACK, dar în construirea componentelor n-a fost implicată nicio națiune străină. Agenția spațială chineză CNSA colaborează parțial cu firme private din țări occidentale.

Astronauți chinezi pe Lună

Timp de un an și jumătate Chang'e-1 a plutit pe orbită până când, la 1 martie 2009, a atins suprafaţa Lunii. Sonda a colectat informații despre textura solului, compoziția mineralelor și fluxului de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a soarelui. Datele au fost necesare pentru pregătirea următoarelor două misiuni: Chang'e-2, lansată la 1 octombrie 2010, și Chang'e-3 la 14 decembrie 2013.

Dacă Chang'e-3 a avut faze lungi în care comunicarea cu Pământul nu s-a putut realiza cum trebuie, Chang'e-2 a arătat de ce sunt în stare inginerii chinezi: după 8 luni pe orbită, sonda a zburat în adâncurile sistemului solar atingând mai întâi L2 – un punct fix localizat la 1,5 milioane kilometri distanță de planeta noastră, iar apoi la un asteroid pe care sonda l-a fotografiat de la o distanță de numai 3,2 kilometri.

Prin cel mai mare proiect, Chang'e-5, guvernul de la Beijing plănuieşte să lanseze o altă sondă pentru a colecta mostre. Un viitor succes al acestei misiuni ar fi un impuls pentru China care doreşte să trimită astronauţi pe Lună. Conform observatorilor, un asemenea proiect ar putea fi asemănător misiunii NASA "Apollo 11", din 16 iunie 1969.

Deocamdată sonda spaţială chineză Chang’e-4 a ajuns, pe 3 ianuarie 2019, pe partea întunecată a Lunii, iar China a devenit astfel prima ţară din lume care a reuşit o asemenea performanţă. SUA, Rusia şi alţi parteneri au planuri mari

Între timp şi planurile ţărilor cu experienţă în efectuarea de misiuni spaţiale vizează Luna. "Deep Space Gateway" se va numi staţia spaţială orbitală pe care agenţia rusă Roskosmos şi NASA intenţionează să o construiască între 2024 şi 2026. Indirect, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) este deja la bord fiindcă acesteia îi revine construirea modulelor dedicate astronauţilor de pe viitoarea navă Orion, aparţinând NASA.

De asemenea, şi Japonia, India sau China s-ar putea alătura proiectului "Deep Space Gateway", afirmă Igor Komarov, directorul agenţiei Roskosmos.  

Pentru prestigiu sau pentru materie primă?

De la misiunile selenare, NASA, Roskosmos şi ESA se aşteaptă noi posibilităţi de explorare. Deosebit de atrăgătoare pentru astronomi este partea îndepărtată a Lunii, de unde posibilitatea de observare a astrelor, din semi-întuneric, este mult mai mare.

Dar şi testarea tehnologiei noi pentru o viitoare misiune pe Marte ar putea fi folositoare. La fel şi informaţiile culese în misiunile pe Lună. Ţări ambiţioase ca India, China sau Japonia ţin mai ales să-şi demonstreze performanţele în tehnică şi cercetare. Există puţine indicii că actorii înscrişi în cursa pentru cucerirea Lunii ar avea interese economice, precum lupta pentru accesul la materie primă ieftină.

Articolele din presă care menţionează potenţialul "mineritului" în spaţiu se concentrează, totuşi, pe asteroizi - despre care se crede ar putea găzdui metale extrem de preţioase în concentraţii mari. Pe fondul unor investiţii oricum uriaşe în sectorul zborurilor spaţiale, sondarea corpurilor cereşti în căutare de comori naturale n-ar fi avantajoasă. Cel puţin până acum nicio companie sau naţiune nu s-a impus cu un asemenea model de afacere.