Cum își poate rezolva Europa de Sud-Est problema demografică

”Anul acesta s-au născut mai puțini copii decât oricând în istoria modernă”, titra recent tabloidul sârbesc Blic. Potrivit ziarului, există din ce în ce mai puțini nou-născuți, dar din ce în ce mai mulți bătrâni. În același timp, speranța medie de viață este în scădere. În 2024, aceasta era de numai 76 de ani în Serbia, cu aproximativ cinci ani mai puțin decât media UE.

Serbia, se poate concluziona, are probleme semnificative la ambele capete ale ciclului demografic individual - începutul (nașterea) și sfârșitul (moartea). Însă mai există și o problemă intermediară - migrația puternică accelerează declinul și îmbătrânirea populației. La acest capitol, în premieră, presa sârbă este de acord cu țările vecine.

Și în alte țări din regiune presa este preocupată de tendințele demografice în sud-estul Europei. ”Întreaga Croație se va sprijini pe umerii vârstnicilor”, ”Criza demografică din Bulgaria ar putea deveni fatală”, ”În România, scăderea populației este alarmantă”. Iată doar câteva exemple de titluri din alte țări, unde experții, oamenii politici și jurnaliștii se complac în predicții apocaliptice când sunt prezentate noile rezultate ale recensământului. 

Discurs strident

Fapt este că previziunile pentru toate țările din sud-estul Europei indică o scădere semnificativă a populației lor în următoarele câteva decenii. Chiar dacă previziunile se vor adeveri sau nu, se pune întrebarea dacă acest discurs alarmist și strident nu exacerbează problema în loc să contribuie la rezolvarea ei.

Cert este că nicăieri altundeva în Europa, poate cu excepția statelor baltice și a Ucrainei devastate de război, populația nu scade atât de rapid ca în sud-estul continentului. În 1990, aproximativ 62 de milioane de persoane trăiau în regiune (din Slovenia, în nord, până în Grecia, în sud). În prezent cifra este de 53 de milioane.

Să luăm exemplul Bulgariei, care, la finalul regimului comunist, număra aproape nouă milioane de locuitori. Astăzi ei nu mai sunt decât șapte milioane și, potrivit Organizației Națiunilor Unite, până în 2050, numărul lor va ajunge la cinci milioane.

Motivele sunt ușor de explicat. De ani de zile, numărul oamenilor decedați este mai mari decât cel al nou-născuților. În plus, chiar dacă această tendință este lentă, un număr mult mai mare de oameni părăsesc regiunea decât imigrează în ea. Una dintre consecințe este îmbătrânirea medie a populației.

Majoritatea respinge imigrația

Potrivit unui sondaj realizat în 2025 (în cadrul unui proiect de cercetare condus de autor), trei sferturi dintre respondenții din Bulgaria, Macedonia de Nord și Serbia erau foarte îngrijorați de îmbătrânirea populației. În plus, ei considerau că serviciile sociale oferite de stat erau inadecvate.

În Bulgaria, două treimi dintre respondenți au fost de părere că persoanele în vârstă se bucurau de o viață mai bună în timpul socialismului decât în prezent. Dar, în timp ce îngrijorarea cu privire la declinul populației este larg răspândită, sondajul arată inclusiv că remediul cel mai evident la impasul demografic, migrația, este respins categoric de o majoritate covârșitoare a cetățenilor.

Cum răspunde însă mediul politic? Orice schimbare fundamentală în dinamica populației pune o societatea în fața unor provocări pentru care decidenții politici sunt chemați să ofere soluții.

Într-adevăr, guvernele din regiune consideră viitorul demografic drept o problemă majoră. Premierul croat Andrej Plenkovic vorbește despre o criză existențială pentru Croația. Din 2024, guvernul său are chiar un minister pentru demografie și imigrație. Ministrul responsabil, care face parte din partidul naționalist de dreapta Mișcarea Patriei (DP), înțelege prin imigrație întoarcerea emigranților de etnie croată și a descendenților acestora.

Nici măcar comuniștii nu au avut succes

La fel de preocupate de evoluțiile sociale sunt și instituțiile de stat din alte țări. De pildă Ministerul pentru Bunăstarea Familiei și Demografie din Serbia. Aici, soluțiile propuse constau în stimulente financiare. Ele sunt flancate de o retorică axată pe ”datoria patriotică” de a face copii. Până în prezent, acest pronatalism s-a dovedit a fi în mare parte ineficient. Experiența istorică însăși nu indica mari șanse de reușită. Încercări similare întreprinse cu o jumătate de secol în urmă de regimurile comuniste au eșuat lamentabil.

Stimulentele financiare nu pot nici să inverseze schimbarea culturală, nici să rezolve problemele structurale care sunt responsabile în special de numărul mare de tineri plecați. Știm din studii că, pe lângă salariile mai mari din Europa de Vest, corupția galopantă, nepotismul răspândit și lipsa de perspective sunt printre factorii principali care încurajează emigrarea. În urmă rămân, desigur, persoanele în vârsă. Guvernele ar putea să se concentreze pe a le permite oamenilor să trăiască mai mult și mai sănătos, dar acest lucru este mai greu de vândut din punct de vedere electoral decât o primă de natalitate.

Este necesară o schimbare de politică și de atitudine

Soluția la declinul demografic ne-ar putea fi oferită de o privire dincolo de regiune. În timp ce toate țările din Europa de Sud-Est se așteaptă la un nou declin demografic, unele țări din UE vor înregistra - în pofida fertilității scăzute - o creștere. În Austria vorbim despre o creștere cu 16% până în 2050. Motivul este, evident, imigrația. Cu toate acestea, după cum arată sondajul citat, lipsa de acceptare socială este mai pronunțată în Europa de Sud-Est decât în Austria - mai ales atunci când noii cetățeni sunt persoane care arată diferit de localnici.

Întrebarea este cât timp se poate continua cu această atitudine, în timp ce decidenții politici și presa vorbesc despre pericolul dispariției națiunilor lor, iar depopularea unor regiuni întregi continuă neabătută. Fără o schimbare de politică și de atitudine, ruperea cercului demografic vicios nu va fi posibilă. Cu cât populația scade mai abrupt, cu atât crește mai puternic frica de viitor. Este nevoie de încredere și de tact pentru a încuraja oamenii să rămână în țările lor și să primească imigranți.

Imigrația nu este singurul mijloc de a depăși provocările demografice. Țările din sud-estul Europei consemnează inclusiv rate scăzute de ocupare a forței de muncă. Aceasta înseamnă că există un mare potențial de forță de muncă internă neexploatată.

Guvernele ar putea să depună eforturi pentru a îmbunătăți speranța de viață, aflată acum sub medie, astfel încât oamenii să poată îmbătrâni în condiții bune de sănătate și, prin urmare, să lucreze mai mult timp. Nimic din toate acestea nu este imposibil. Este însă nevoie de o politică axată pe îmbunătățirea condițiilor de viață și care să nu se epuizeze în retorică grandilocventă și clientelism.

Prof. Dr. Ulf Brunnbauer este istoric, expert pentru Europa de Sud-Est și director științific al Institutului Leibniz pentru studii est și sud-est europene din Regensburg. El conduce, între altele, un proiect de cercetare finanțat de Fundația Volkswagen consacrat problemelor demografice din Europa de Sud-Est și felului în care acestea pot fi depășite.