Cum va aborda NATO relaţia cu Rusia?

NATO nu dispune de nici o opţiune militară pentru a forţa retragerea trupelor ruse din Georgia, ţară care aspiră la statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice. De altfel, cu ocazia scurtei lor întrevederi de la Bruxelles, miniştrii de externe ai statelor membre au eliminat din start varianta unei operaţiuni militare în regiune. Singura opţiune viabilă poate fi exclusiv politică. Succesul unei soluţii politice depinde însă în mare măsură şi de disponibilitatea Rusiei de a o accepta. Mesajul Alianţei Nord-Atlantice a fost formulat de secretarul general al acesteia, Jaap de Hoop Scheffer.

„Un lucru este clar, animozităţile trebuie rezolvate urgent.”

Abia după ce va fi reuşit acest lucru, poate fi reluată discuţia despre felul în care trebuie abordată relaţia Alianţei Nord-Atlantice cu Rusia - ţară ce are o relaţie specială cu NATO, în cadrul consiliului NATO-Rusia. Preşedintele american, George W. Bush a avansat ipoteza limitării rolului ruşilor în consiliu.

„În ultimii ani, Rusia şi-a dat silinţa să se alinieze la standardele diplomatice, economice şi de securitate ale instituţiilor secolului 21. Statele Unite au susţinut aceste încercări. Cred însă că Rusia riscă în acest moment să regreseze, deoarece felul în care a ales să abordeze problemele cu Georgia încalcă tocmai regulile instituţiilor mai sus amintite. Pentru a repara relaţia cu Statele Unite şi pentru a-şi găsi locul în lume, Rusia trebuie să îşi respecte promisiunile şi să pună capăt crizei actuale”, a declarat preşedintele american.

Pe de altă parte, ambasadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, nu s-a arătat deloc speriat de o eventuală îngheţare a relaţiei pe care Rusia o are cu consiliul NATO. Aceasta a afirmat că oricum relaţia NATO cu Moscova trebuie reconsiderată, cu atât mai mult cu cât Alianţa însăşi a declanşat nenumărate violenţe în Balcani.

Pe fondul înăspririi tonului diplomatic, miniştrii de externe ai statelor membre vor încerca să rămână deschişi propunerilor de soluţionare a crizei. Mesajul aparent unitar transmis de NATO Rusiei este dublat de discuţiile din interiorul Alianţei. Discuţii care au în rolul principal Marea Britanie şi statele est-europene. Acestea cer grăbirea procesului de integrare în NATO a Georgiei şi Ucrainei şi sancţionarea drastică a Rusiei ca urmare a incursiunii în Georgia.

De cealaltă parte, Franţa şi Germania sunt ceva mai temperate. Ambele ţări susţin candidatura Georgiei şi Ucrainei la NATO, însă consideră că cele două state trebuie să facă parte din Alianţă doar după ce îşi rezolvă problemele interne.