1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum sunt stimulați oamenii să se vaccineze

Thomas Latschan
24 mai 2021

Joint-uri gratis, languste, tombolă cu premii în bani, diplome de „nemuritor”: în unele colțuri de lume oamenii sunt atrași la centrele de vaccinare cu recompense care mai de care mai ciudate, dar cu o intenție serioasă.

https://p.dw.com/p/3tqcl
Belgrad: cupoane de cumpărături pentru cei care se vaccinează
Belgrad: cupoane de cumpărături pentru cei care se vaccinează. Astfel de acțiuni au crescut serios interesul pentru vaccinul anti-Covid în multe regiuni ale lumii.Imagine: Marko Djurica/REUTERS

În SUA, campania de vaccinare se desfășoară în ritm susținut. Aproape jumătate din populația Statelor Unite a primit deja prima doză de ser. 38% din americani sunt, între timp, vaccinați complet.

Dacă la începutul anului au existat dificultăți cu aprovizionarea, în centrele de vaccinare situația s-a schimbat radical. În prezent însă, în multe locuri, oferta depășește cererea. Din ce în ce mai mult, dozele de vaccin nu pot fi administrate din cauză că nu sunt suficienți doritori. Ca atare, activiștii, autoritățile și firmele au venit cu stimulente neobișnuite pentru a convinge cât mai mulți americani să se vaccineze.

Joint-uri și languste, în schimbul unei înțepături

Statul Ohio pune la bătaie, săptămânal, premiul de un milion de dolari. La tombolă pot participa doar persoanele vaccinate cu prima doză în săptămâna respectivă. La New York, la sfârșitul lunii aprilie, a existat o acțiune de o zi în care fiecare persoană care a primit prima doză de ser putea primi un joint. Maine atrage cu permise de vânătoare gratuite iar orașul New Orleans a făcut senzație recent oferind ca bonus aproape o jumătate de kilogram de languste fiecărei persoane care se vaccinează.  

În alte părți ale lumii, oamenii sunt atrași cu idei creative: bijutierii din orașul Rajkot (India) dăriuesc studuri nazale din aur, în Rusia și Serbia persoanele vaccinate primesc tichete de cumpărături, iar Castelul Bran „premiază“ cu diplome amuzante.

Antivaccinismul – la fel de vechi ca vaccinarea însăși

Oricât de bizare ar părea aceste stimulente, ele nu sunt noi. „La începutul secolului al 19-lea, vaccinul împotriva variolei era ceva nou. În rândul populației a existat o doză de scepticism destul de mare. Pentru a se lăsa convinși să se vaccineze, oamenii au primit alimente, dulciuri sau chiar medalii“, explică expertul în istoria medicinei Malte Thießen.

Malte Thießen, șef al Institutului LWL
Specialistul în istoria medicinei Malte Thießen, șef al Institutului LWL pentru Istorie Regională Vestfalică din MünsterImagine: LWL/Kathrin Nolte

Rezervele față de administrarea unui ser nou nu sunt, așadar, ceva neobișnuit. La sfârșitul anului 2018, Organizația Mondială a Sănătății menționa „reticența față de vaccinuri“ ca fiind una dintre cele mai mari zece amenințări la adresa sănătății populației de pe glob.

În era imunizării

Motivele sunt diverse, adaugă Thießen: „Pe de o parte, vaccinarea contravine unei logici sănătoase: mi se injectează un ser conceput, în principiu, să mă protejeze, dar care m-ar putea îmbolnăvi.“ Deseori, vaccinul este perceput ca o intervenție în funcționarea naturală a organismului, mai spune specialistul. „Apoi ar mai fi și convingerea unora că a trece prin boală este mai bine pentru organism“, spune Thießen.  

Anglia, vaccinări contra variolei în 1962
Campanie de vaccinare anti-variolă în Marea Britanie, în 1962Imagine: picture-alliance/United Archives/TopFoto

În plus, în țările dezvoltate, multe campanii de vaccinare au ajuns victime ale propriului succes, explică specialistul. „Trăim într-o eră a imunizării. Tifos, poliomielită, vărsat de vânt... nu contează. Ideea că bolile infecțioase sunt o amenințare aproape a dispărut din mințile noastre tocmai fiindcă aceste boli au fost înlăturate prin campaniile de vaccinare demarate în anii 50-60.“ Apoi, ar mai fi și faptul că vaccinarea este văzută ca parte a programului național privind politicile de sănătate. „De aceea“, spune Thießen, „vaccinarea este întotdeauna proiecția încrederii populației în aparatul de stat“.

În Franța, s-a constatat că neîncrederea oamenilor în instituțiile statului este, în mod tradițional, mai accentuată ca în Germania. „În consecință și disponibilitatea francezilor de a se vaccina este mai scăzută.“

Aceleași argumente se regăsesc și într-un sondaj al Biroului de recensământ al SUA, care arată că peste 20% dintre americani încă mai ezită să se vaccineze. Neîncrederea în vaccin, dar și în Casa Albă este argumentul menționat cel mai des. Alte peste 20% din persoanele chestionate au declarat că sunt convinse că nu au nevoie de vaccin.   

Antivacciniștii, scepticii și comozii

În opinia lui Malte Theißen, disponibilitatea de vaccinare a multora nu are întotdeauna legătură cu reticența față de serul în sine. Ca atare, se disting trei categorii, afirmă expertul: „Există cei care n-o fac din comoditate. Există scepticii care în principiu nu refuză vaccinarea, dar vor mai întâi să se informeze în detaliu și există antivacciniștii, care resping categoric administrarea serului și argumentează cu teorii ale conspirației. Dar această ultimă categorie este cea mai restrânsă.“

SUA Indianapolis | Coronavirus | demonstrație
SUA: Femeie care nu este de acord cu vaccinarea anti-Covid își expune deschis opțiuneaImagine: picture-alliance/dpa/J. Hogan

În campaniile de vaccinare de până acum, mai spune Thießen, doar între 2 și 5 procente s-au dovedit a fi antivacciniști convinși. „Cu aceștia trebuie să trăiești, cu ceilalți trebuie să discuți.“ Pe de altă parte, trebuie pus accentul pe informare și pe lansarea apelurilor către populație. „În secolul 20 se experimentează din ce în ce mai mult și o altă metodă: nu oamenii trebuie să vină la vaccin, ci vaccinul la ei, prin intermediul echipelor mobile și al centrelor amenajate în supermarketuri sau primării.“

Sau prin acțiuni neobișnuite, cum ar fi cel al administrației locale din New Orleans. „Poate că pare banal și ciudat: languste în schimbul unei injecții. Dar lucrul acesta scoate în evidență un aspect important, anume că oamenii sunt comozi. Și mai demonstrează ceva: cu cât facem lucurile mai simple, cu atât au mai mult succes. Deseori, aceasta este soluția.“