Cum sunt primiți în școlile germane copiii ucraineni?

Anna Bobrakova se bucură. „Mami, poți să fii mândră de mine! Am aproape 1 pe linie“ (n.r.: nota maximă conform sistemului de evaluare din Republica Federală). Anna are doi fii. Unul are 15 ani, celălalt 12. Ambii frecventează cursurile unui gimnaziu din Berlin. Sunt în clasa specială, în care copiii fără cunoștințe suficiente de limba germană sunt pregătiți separat de restul elevilor.

Anna spune că integrarea celor doi băieți în noul sistem școlar funcționează bine. „N-a fost nevoie să-i atrag atenția nici măcar o dată. A mers zilnic la școală“, spune femeia referindu-se la fiul cel mic. Uneori, adaugă ea, băiatul cel mare nu prea e dornic deși are note bune. „Le spun mereu că trebuie să ne întoarcem în Ucraina dacă nu învață. Asta ajută.“

Din ce în ce mai mulți ucraineni vor să rămână în Germania

După trei sferturi de an la Berlin, cei doi băieți nu vor să se mai întoarcă în Ucraina. Și nu sunt singurii. „Știm că, între timp, peste 50% dintre refugiați vor să rămână aici mai mult de doi ani“, afirmă Natalia Roesler de la Rețeaua federală a părinților din organizațiile de imigranți (Bundeselternnetzwerk der Migrantenorganisationen für Bildung & Teilhabe bbt), implicată în educație și incluziune.

Aceasta este perioada în care refugiații ucraineni beneficiază de protecție din partea statului german. Statutul de refugiat este valabil un an, dar se poate prelungi automat cu șase luni, de două ori.    

Școala este obligatorie pentru toți copiii

Conform registrului central al Oficiului pentru relații cu străinii, până în luna noiembrie erau înregistrați oficial aproape 1,02 milioane de ucraineni. Aproximativ 35% dintre aceștia sunt copii și adolescenți sub 18 ani, majoritatea la vârsta la care trebuie să frecventeze școala generală. Natalia Roesler se bucură de obligativitatea școlii.

Imediat după sosirea în Germania, chiar la începutul războiului, mulți refugiați ucraineni au sperat să se poată întoarce repede acasă. „Erau tensionați și ședeau pe valize – ca să spun așa. Disponibilitatea de a-și trimite copiii la școală nu era prea mare.“ Inițial, elevii puteau frecventa cursurile online ale școlilor din Ucraina.

Landurile federale decid cum și unde se desfășoară cursurile

Nu toți, ci doar aproximativ 201.000 de copii și adolescenți ucraineni, au primit un loc la școală în Germania. Miniștrii Educației din cele 16 landuri federale au convenit asupra necesității introducerii unor reguli comune în școli. În Germania, educația și învățământul intră în sarcina fiecărui land în parte.

Reguli valabile la nivel federal privind școlarizarea copiilor și adolescenților refugiați nu există. Fiecare administrație locală decide dacă le oferă loc în clase speciale, pregătitoare, sau normale. În unele orașe, copiii ucraineni pot fi mutați în clase normale dacă știu suficientă germană. Dar există și landuri în care aceștia sunt pregătiți separat, timp de până la două semestre.

Pentru ucraineni este greu de înțeles, afirmă Natalia Roesler. „Unii părinți sunt șocați de existența a 16 sisteme școlare diferite.“

Critici la adresa claselor „de bun-venit”

Pe lângă limba engleză, germana este cea mai predată limbă străină în școlile din Ucraina. Totuși, frecvent, bariera limbii este greu de învins. La prima vedere pare logic ca elevii ucraineni să fie trimiși în așa-numitele „clase de bun-venit“, în care să asimileze limba germană.

Experții în educație sunt împotriva acestei abordări. Orele de predare a limbii germane sunt importante, însă separarea imigranților de restul elevilor are, în practică, mai multe efecte negative decât beneficii – susține Juliane Karakayali, profesor de sociologie.

Clasele speciale sunt un sistem paralel, fără legătură cu sistemul școlar obișnuit. În opinia profesorului Karakayali copiii trimiși în clase separate sunt stigmatizați. În absența unei programe școlare fixe, profesorii sunt cei care decid ce învață copiii trimiși în clase separate.

Puțini din elevii claselor pregătitoare reușesc să ajungă la gimnaziu. Profesor Juliane Karakayali a evaluat experiențele cu clasele speciale din anii 2015/2016. Din cauza lipsei de profesori și de spațiu, școlile germane sunt oricum la limită. „Acești elevi sunt așezați undeva și nimeni nu se ocupă de perspectivele lor. Important este că funcționarea normală a școlii nu este perturbată.“

O critică pe care o confirmă un studiu al Institutului pentru cercetarea economiei (RWI) din Leibniz. Șansele de succes ale copiilor refugiați, aflați la vârsta școlii primare, sunt mult mai mici dacă frecventează o clasă separată decât una normală. Aceștia ajung mult mai rar să fie admiși la gimnaziu (n.r. liceu pentru clasele 5-13).  

O profesoară povestește

Sarah este învățătoare la o școală primară din landul Baden-Württemberg. Preferă să nu-și spună numele complet. Ea susține criticile la adresa actualului sistem privind copiii refugiați. „Nu avem proceduri clare legate de predare“, spune tânăra învățătoare. De la începutul anului școlar a predat la clasa specială pentru copii ucraineni. În grupă erau elevi cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. „Mai aveam o clasă pregătitoare pentru elevii vorbitori de turcă și arabă. Din cauză că nu sunt destui profesori a trebuit să unim aceste două clase.“

Predarea la clasele speciale are puțină legătură cu orele de curs normale. „Mă fac înțeleasă cu mâinile și cu picioarele și cu Google“, spune Sarah. Ea este convinsă că elevii străini ar învăța mult mai repede și mai bine dacă, după o perioadă de 2-3 săptămâni de pregătire, ar fi trimiși în clase normale. Utilă ar fi și prezența la clasă a unor profesori vorbitori de ucraineană care să completeze activitatea colegilor germani.

Nevoia de profesori

O sugestie pe care și experții în educație o susțin. Un grup de lucru a început deja din martie să caute idei privind pregătirea profesorilor ucraineni pentru a preda în școlile germane. Numai că un program destinat acestora nu ar putea acoperi semnificativ necesarul de profesori din Republica Federală, unde ar mai fi nevoie de aproximativ 30.000 de cadre didactice. Și nici echivalarea studiilor nu este posibilă în toate cazurile. Pentru a lucra ca profesor, în Ucraina este suficientă o diplomă de licență. În Germania este nevoie de master și de partea practică a instruirii. Or, numai practica durează 18 luni.

Cei 3000 de profesori ucraineni aflați la catedră în prezent în Republica Federală au fost angajați în mare parte ca „personal pedagogic“. Cu salarii mai mici, critică Juliane Karakayali. „Este vorba despre copii! Avem așa o lipsă de profesori. Ar trebui să existe măsuri mai flexibile“ afirmă Sarah.

Profesor Karakayali este de părere că elevii ucraineni ar trebui să învețe, deocamdată, în limba lor maternă și după programa ucraineană. În caz contrar riscă să piardă conexiunea cu sistemul școlar din țara de origine. La fel ca înainte este posibil să asiste online la cursurile școlilor din Ucraina. Dar disponibilitatea de a face asta după orele de germană la care asistă dimineața scade, mai ales în rândurile celor care au decis că vor să rămână în Germania.