Cum se pregătește România de un posibil război în regiune | România | DW | 27.01.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Cum se pregătește România de un posibil război în regiune

România se pregătește pentru ce e mai rău, după cum rezultă din discursul explicativ al președintelui Klaus Iohannis susținut la terminarea discuțiilor din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Șeful statului a vorbit despre „măsuri importante” care vor fi luate, inclusiv modificarea în regim de urgență a proiectelor referitoare la securitatea națională, proiecte care trenează de ani de zile, fiindcă serviciile secrete insistă pentru variante excesive de control.

Criza din Ucraina va fi un bun pretext pentru ca lucrurile să meargă în această direcție. E astfel de așteptat să treacă rapid de parlament controversatul proiect care prevede accesul autorităților la comunicațiile criptate de pe WhatsApp, Messenger, Skype, Telegram, dar și modificarea Legii securității naționale în mai multe puncte, inclusiv pentru lărgirea interceptărilor, care să redevină mijloace de probă în procesele penale. Eventualitatea războiului încurajează, deci, statul să-și extindă controlul asupra cetățenilor în regim de urgență, după cum a sugerat președintele.

Există însă restanţe și mai periculoase care vulnerabilizează țara și despre care Klaus Iohannis nu a mai pomenit nimic. În Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2020-2024 se vorbește despre „identificarea şi semnalarea acţiunilor întreprinse de grupuri de interese ilegitime pentru deturnarea actului de decizie”. Unele dintre efectele acestor grupuri se văd cu ochiul liber, chiar și atunci când nu sunt crize majore, dar până acum instituțiile de forță nu au descoperit nimic, iar procurorii nu lucrează la niciun dosar din această speță. Tot în Strategie se menționează procesele de radicalizare care au loc în România și chiar existența unor „entități teroriste”, fără să fie clar dacă între timp s-a schimbat ceva. Cât privește „contracararea propagandei cu scop destabilizator” în eventualitatea unor „campanii de tip hibrid”, lucrurile sunt în plină desfășurare, iar exercițiul masiv al propagandei antivaccin a avut un răsunător succes la public. Doar în Bulgaria, succesul a fost și mai mare.

Vulnerabilitățile vin din multe alte direcții, într-o țară în care în fruntea celor mai importante instituții ajung mereu persoane care pot fi compromise și care în general nu sunt selectat în urma unui traseu meritocratic. Este elocvent exemplul generalului Nicolae Ciucă preferat de Klaus Iohannis în fruntea guvernului pe motiv că țara are nevoie de o mână forte în condițiile instabilității regionale și deconspirat ulterior ca plagiator în teza sa de doctorat.

Klaus Iohannis a mai vorbit după ședința CSAT și despre „efectele negative”, la care se așteaptă profesioniștii securității „în domeniile economic, energetic și financiar-bancar”. Nu e clar ce s-ar putea întâmpla și cum ar trebui să se pregătească populația. Deja, prețul gazului a crescut dezarmant de mult și România cumpără gaz din Ungaria (de proveniență rusească) la prețuri foarte ridicate în loc să-și folosească propriile rezerve. S-ar putea înțelege că inflația va continua să crească și că nivelul de trai ar putea avea de suferit.

De asemenea, potrivit  președintelui, șeful Statului Major a prezentat ieri la ședința CSAT „un plan de măsuri” referitor la „pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu”. Planul este secret, a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și urmează să fie pus în practică.

Pe scurt, Klaus Iohannis, le-a transmis oamenilor să doarmă liniștiți, că de țară se ocupă el și în final totul va fi bine. 46% dintre români nu au, însă, încredere că președintele va gestiona corect situația în cazul în care Rusia invadează Ucraina, potrivit unui recent sondaj INSCOP. Premierul se află și el sub 50% în ceea ce privește încrederea că poate conduce țara bine în condiții de instabilitate externă. În schimb, a crescut încrederea românilor în NATO (de la 47% în septembrie la 60% acum) și în marile puteri occidentale. Din acest punct de vedere, pe primul loc rămâne Germania (52%), urmată de SUA (50%) și Franța (38%). S-a mărit ușor și încrederea în  Rusia (de la 16% la 18%) și potrivit sociologilor care au lucrat la această cercetare numărul tinerilor care se uită cu admirație spre Est este în creștere.

Klaus Iohannis o primește astăzi pe ministra franceză a Apărării, Florence Parly, pentru a stabili detaliile despre trimiterea militarilor francezi în România, după anunțul făcut săptămâna trecută de Emmanuel Macron. Parisul s-a concentrat până acum doar asupra statelor baltice, dar pare dispus să revină la politica sa tradițională în Est. Ambasadorul Germaniei la București a anunțat la rândul său că începând de la mijlocul lunii februarie, Forţele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter şi soldaţi în cadrul Poliţiei Aeriene Întărite în Zona de Sud și a subliniat că cererea Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situaţia din anul 1997 „trebuie respinse cu fermitate". Surse din presa internațională susțin că și SUA vor trimite în curând câte 1000 de militari în România, Bulgaria și Ungaria, ca măsură de descurajare a Federației Ruse.

Așadar, sprijinul extern pentru susţinerea României este destul de clar, politicile interne nu par, însă, bine conturate. După ședința CSAT, nu există linii directoare care să asigure protecție economică populației, în cazul în care criza energetică va continua și nu există o strategie bine pusă la punct de respingere a propagandei de ridicare în slăvi a Rusiei, care a explodat pe rețelele de socializare și care a început să contamineze și marile televiziuni de știri.