Cum pot împărți planeta sustenabil opt miliarde de oameni? | Global | DW | 15.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

COP27

Cum pot împărți planeta sustenabil opt miliarde de oameni?

Numărul de locuitori ai planetei a depășit un nou prag major. Resursele Pământului sunt puse la încercare. Experții în sustenabilitate spun că trebuie să ne concentrăm nu doar pe suprapopulare, ci și pe consumul excesiv.

Înghesuială la un eveniment în Florida, SUA

Înghesuială la un eveniment în Florida, SUA

De marți, 15 noiembrie, populația planetei a depășit pragul de opt miliarde de persoane, o creștere de un miliard în doar aproximativ zece ani.

"Creșterea populației planetei este o poveste de succes remarcabilă", spune Sara Hertog, expert demografic în cadrul ONU la New York. Ea a amintit majorarea cu 25 de ani a duratei medii de viață din 1950 încoace și reducerea ratei natalității, generate de accesul mai bun la servicii de reproducere, de planificarea familială și de sporirea oportunităților de educație pentru fete și femei.

Succesul are însă un preț, după cum arată un raport recent al ONU, potrivit căruia creșterea populației ar fi una din cauzele principale ale sporirii nivelului emisiilor poluante și distrugerii mediului înconjurător.

"Pierderile de biodiversitate, schimbările climatice, poluarea, defrișările, penuria de apă și alimente - toate acestea sunt exacerbate de numărul tot mai mare de oameni", conform ONG-ului britanic Population Matters.

Cele mai bogate țări ale lumii consumă cel mai mult

Hertog a declarat pentru DW că e ușor să se dea vina pe creșterea populației pentru consumul nesustenabil și producția excesivă, mai ales în țările în curs de dezvoltare din emisfera sudică. Dar, spune ea, ar fi o "greșeală" să credem că încetinirea ritmului de creștere a populației este singura soluție.

"Majorarea veniturilor este mult mai importantă decât creșterea populației când vine vorba de consumul sporit și de poluarea asociată cu acesta", spune ea, arătând că țările cele mai bogate ale lumii, unde creșterea populației a încetinit sau unde populația este chiar în scădere, consumă cele mai multe resurse pe cap de locuitor.

Țările sărace și în curs de dezvoltare din Africa Subsahariană și din anumite părți ale Asiei, unde se așteaptă cele mai mari creșteri demografice în următoarele decenii, sunt responsabile pentru o cotă redusă din totalul de emisii generate și resurse folosite.

Potrivit Global Footprint Network, dacă fiecare om de pe Terra ar trăi ca un cetățean american, am avea nevoie de resursele a cel puțin cinci planete precum Pământul. Pe de altă parte, trăind ca un cetățean al Nigeriei, de exemplu, ar duce la utilizarea anuală a doar 70% din resursele planetei. În cazul Indiei, cu o populație de peste 1,3 miliarde, resursele consumate ar fi de doar 80%.

"Trăim mai bine decât ne permitem"

Creșterea populației este un fenomen inevitabil, iar ONU prognozează o populație de 9,7 miliarde în 2050, respectiv de 11 miliarde până în 2100. 

Vanessa Perez-Cirera, director de economie globală la World Resources Institute, atrage atenția că planeta noastră are resursele necesare pentru a hrăni o populație de opt miliarde de oameni - și probabil chiar mai mult - dacă regândim practicile actuale de folosire a terenului agricol.

"Avem resursele, dar este nevoie de un efort enorm în politica economică și geopolitică pentru a face ca aceste resurse să ajungă acolo unde este nevoie de ele", a spus ea pentru DW la summitul climatic COP27 din Egipt.

Columbia Amazon defrișări

Tăierile de păduri în regiunea Amazonului s-au intensificat în ultimii ani

Sylvia Lorek, profesoară de economia consumului la Universitatea Helsinki și conducătoare a Sustainable Europe Research Institute din Germania, crede că totul depinde de modul în care utilizăm resursele disponibile. Ea susține că trebuie să ne schimbăm modelele de consum, mai ales în emisfera nordică.

"Trăim deja de o vreme îndelungată mai bine decât ne permitem", a subliniat Lorek, adăugând că nu se așteaptă că vom mai putea susține mult timp acest nivel de trai. Și cu cât mai mulți oameni încearcă să atingă nivelul de viață occidental, cu atât este mai greu pentru resursele naturale ale Terrei să se regenereze - este vorba de floră, faună, apă potabilă și sol, toate vitale pentru a supraviețui.

Pentru a îndeplini nevoile actualei populații a globului, am avea nevoie de 175% din resursele ecologice ale planetei în fiecare an, nivel nesustenabil - potrivit estimărilor ONG-ului Global Footprint Network.

Să învățăm "să trăim bine cu mai puțin"

Lorek arată însă că o parte mare din consumul excesiv nu este voluntară, ci există din cauza modului în care sunt organizate societățile noastre și a valorilor promovate. În media, publicitate, filme și la televizor, "este activată această mentalitate cum că bunăstarea financiară ar fi cel mai bun lucru", spune ea.

În ultimii ani, Lorek și alții din domeniul ei analizează cum pot oamenii cu un nivel de trai deja ridicat să învețe să "trăiască bine cu mai puțin", fără să renunțe la calitatea vieții lor. Cercetătorii s-au concentrat pe domeniile responsabile pentru cele mai multe emisii poluante și cel mai ridicat consum: alimentația, stilul de viață și transportul.

Recomandările lor sunt deja cunoscute de cei care urmăresc dezbaterea privind clima: trecerea la o alimentație pe bază de plante, reducerea călătoriilor cu avionul și a folosirii automobilelor personale. Alte soluții ar fi restructurarea orașelor, prin construirea de clădiri mai eficiente, și oferirea de variante alternative la locuințele personale pentru familii și persoanele fără copii, care ar consuma mai multă energie și genera mai multe emisii poluante decât traiul la comun.

Lorek vrea ca societățile și politicienii să fie convinși cu date mai clare de nevoia schimbării stilului de viață.

Potrivit ei, ar fi nevoie de un proces de negociere la nivelul societății, pentru a ajunge la un echilibru nou privind săracii și bogații. Aceasta ar asigura un nivel minim acceptabil al calității vieții fiecăruia și i-ar opri pe unii să folosească un nivel disproporționat din resursele limitate ale planetei, lucru pe care ea îl consideră "periculos pentru coeziunea socială".

Perez-Cirera spune că nu toată lumea trebuie să adopte același stil de viață, dar că ar fi important să arătăm că standarde de viață "optimiste și atractive" pot fi posibile și dacă reducem consumul.

"Cred că aspirațiile oamenilor trebuie să se schimbe", spune ea. "Dacă transmitem mesajul că toate lucrurile de care ne bucurăm acum vor fi disponibile și în viitor, acesta nu este un mesaj neapărat realist". Pe de altă parte, spune ea, politicienii trebuie să înțeleagă că creșterea economică rămâne posibilă, dar cu concentrarea pe calitate, nu pe cantitate. "Trebuie neapărat să arătăm că o viață satisfăcătoare poate fi trăită cu mai puține lucruri".