1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum poate profita UE de modelul de afaceri al Gazprom

29 mai 2024

Interviu cu Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova, pe marginea participării sale la București la reuniunea internațională “Black Sea and Balkans Security Forum” organizată de New Strategy Center.

https://p.dw.com/p/4gI6m
România, București | Victor Parlicov intervievat de DW
Ministrul moldovean al Energiei Victor Parlicov, intervievat de DW la o reuniune de securitate de la BucureștiImagine: Sabina Fati/DW

Ministrul Parlicov mizează pe independența energetică a țării sale, spune că în această perioadă Rusia luptă pentru inimile și mințile moldovenilor și povestește cum au planificat rușii începerea războiului exact când fostele sisteme ucrainean și moldovean s-au decuplat și urmau să funcționeze independent, în regim de insulă, pentru a demonstra că merită să fie sincronizate cu sistemul european. Era momentul de maximă vulnerabilitate din punct de vedere energetic, acest test a fost planificat pentru data de 24 februarie 2022 cu multă vreme înainte. La ora 1 noaptea Moldova a fost deconectată. Sistemele erau în cea mai complicată situație. La câteva ore după acel moment, Rusia a invadat Ucraina.

Ministrul Energiei din R. Moldova, alături de ministrul de Externe Mihai Popșoi și de șeful Parlamentului de la Chișinău Igor Grosu, a participat la București la a 8-a ediție a reuniunii internaționale “Black Sea and Balkans Security Forum” organizată de New Strategy Center.

DW: Ce e cel mai complicat în acest moment pentru sectorul energetic din R.Moldova?

VICTOR PARLICOV: Din punct de vedere al securității energetice, noi am atins acel nivel minim de securitate care ne permite să ne simțim relativ confortabil. În acest moment, Moldova nu este o țară cu risc energetic. Putem oferi investitorilor un nivel de securitate energetică pe care nu-l aveam până în anul 2023. Până acum nu au venit investiții mari consumatoare de energie, necesare pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, fiindcă acești posibili investitori știau că depind de decizia politică de la Kremlin privind securitatea energetică.

Cea mai mare provocare pe care eu o văd acum ține de zona de război informațional și, așa cum o numesc eu, lupta pentru inima și mințile oamenilor, pentru că, deși noi am făcut ceva fără precedent în ultimii doi ani în ceea ce privește securitatea, Federația Rusă a fost destul de abilă și le-a inoculat multora ideea că accederea Republicii Moldova în Uniunea Europeană aduce doar dezavantaje. Rușii au speculat faptul că, în această perioadă, au fost prețuri crescute la energie și, pe acest fond, au încercat să creeze un sentiment de insecuritate privind energia electrică. Kremlinul continuă să arunce în spațiul public narative pentru destabilizare iar această lupta pe frontul informațional îmi consumă tot atât timp cât îmi consumă gestionarea sectorului energetic național. În Republica Moldova avem câteva exerciții electorale de trecut, avem un referendum în această toamnă privind aderarea la UE, avem alegeri prezidențiale, avem alegeri parlamentare anul viitor și este extrem de important să securizăm sprijinul popular pentru integrarea europeană, fiindcă acesta este principalul element pe care ar vrea să-l submineze Federația Rusă. Problemele noastre de securitate nu sunt în acest moment legate de energie.

Ministrul Energiei: "Moldova nu mai poate fi șantajată"

DW: Cum va descurcați cu Transnistria, fiindcă R. Moldova a rămas din punct de vedere energetic în siajul acesteia?

VICTOR PARLICOV: Este o întrebare permanentă. Dar vreau să va spun că după ce s-a luat o decizie fără precedent și Bruxelles-ul a acceptat ca Ucraina și Republica Moldova să-și sincronizeze rețelele electrice cu rețeaua continentală europeană, din acest moment noi nu mai suntem dependenți de infrastructură critică de energie electrică din Transnistria.

DW: Totuși, Republica Moldova continuă să se aprovizioneze cu energie electrică din Transnistria.

VICTOR PARLICOV: Da, dar securitatea noastră nu mai depinde de energia electrică din Transnistria. Noi luăm pentru că Transnistria ar intra în colaps dacă nu am cumpăra această energie.

DW: Cât la sută luați de la ei și cât la sută din România?

VICTOR PARLICOV: Noi luăm acum, în calculul anual, până la 80% din regiunea transnistreană, dar această valoare este în scădere datorită regenerabilelor, iar din România luăm mai mult pentru echilibrare, pentru că avem pe malul drept, în regiunea controlată de noi, producători, mai ales CET-uri, care asigură și încălzirea în perioada de iarnă - și ele produc aproximativ 20%.

DW: Dar ele folosesc gaz.

VICTOR PARLICOV: Da, ele merg pe gaz, dar noi nu suntem dependenți de gazul de la Gazprom. Noi pe malul drept nu consumăm gaze de la Gazprom din decembrie 2022.

DW: Gazul din România este suficient?

VICTOR PARLICOV: Noi cumpărăm gazul de pe piață europeană. Sigur că acesta este și din România. Ultimile achiziții, din aprilie, au fost din România, prețul fiind mult mai mic, cu aproximativ 20%, față de cel de la Gazprom. Încercăm să demonstrăm societății moldovenești că un model de piață competitivă, după model european funcțional, va aduce întotdeauna avantaje mai mari cetățenilor, consumatorilor, decât o relație preferențială cu oricare din furnizori.

DW: Ar fi nevoie de o conductă de volum mai mare între România și Republica Moldova?

VICTOR PARLICOV: În acest moment nu se pune problema unor conducte suplimentare. Este posibil, din punct de vedere tehnic, de a crește capacitatea de furnizare de gaze pe conductele existente cu mici investiții în sistemul de transport, în special în stațiile de compresoare. Și acest lucru se întâmplă. Noi acum discutăm pe tot lanțul de distribuție. Bulgaria are un rol important în acest proces.

DW: De unde vine această conductă?

VICTOR PARLICOV: Din Turcia, apoi Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova.

DW: Și gazul în Turcia de unde vine?

VICTOR PARLICOV: Dar nu e neapărată nevoie să luăm numai din Turcia. Noi luăm și din Grecia. Gazul nu vine numai din Rusia.

DW: Grecii nu au gaze naturale. Gazul vine prin Turcia dinspre Azerbaidjan și Rusia.

VICTOR PARLICOV: Eu cred că acesta este un narativ fals, promovat de Federația Rusă, pe care foarte ușor îl combați dacă te uiți la volumele de gaze livrate de Gazprom, nu doar pe piața UE, dar și pe piețele adiacente, inclusiv Turcia și Azerbaidjan. Dacă o să vă uitați cât gaz a livrat Gazprom anul precedent pe aceste piețe, veți observa că este substanțial mai mic decât ceea ce livrau ei până în 2022. De fapt, dacă o să vă uitați pe cifre, ei au pierdut extrem de mult la volume livrate și dacă ar fi fost corectă comunicarea lor ei au pierdut prin diminuarea prețului, nu prin micșorarea volumelor. Dar ei au pierdut imens la volumul livrat, ceea ce înseamnă, în special în această regiune a Balcanilor de sud, că există gaz rusesc, dar mult mai puțin. Gazul rusesc pe piața europeană era perceput ca ceva de neînlocuit, cu care ei șantajau. Dar eu vă pot arăta pe grafic că Uniunea Europeană a plătit miliarde în plus pentru gaze, din cauza faptului că au crezut în această propagandă a Federației Ruse. Dacă va uitați la cotațiile TTF din perioada 26-27septembrie 2022 și veți observă o anomalie. Pe  27 sebtembrie 2022, dimineață, au explodat Nord Stream 1 și 2. În mod normal, când ai certitudinea că volumele de gaz din Rusia nu vor mai ajunge, pe piață europeană, în cantitățile în care ajungeau anterior ce te-ai aștepta că se întâmplă cu cotațiile ? Explodează. În realitate ce s-a întâmplat ? Prețul s-a prăbușit pentru că panica indusă în Uniunea Europeană, inclusiv în Germania a fost falsă. O piață funcțională, cu o infrastructură interconectată și flexibilă era mai reziliența decât părea. Așa ne-am convins că, în ciuda reducerii livrărilor de gaze de către Gazprom pe piață europeană, nu s-a întâmplat o tragedie. Piață Europeană s-a adaptat relative repede. Da, a scăzut consumul industrial, dar businessul s-a adaptat. Nu s-a prăbușit nici Uniunea Europeană, nici economia Germaniei și nu a înghețat nimeni !

DW: Dacă ar fi o urgență, ce ar trebui să facă România pentru a sprijini Republica Moldova ?

VICTOR PARLICOV: Noi acum suntem în situația în care nu avem neapărat nevoie de sprijin și ajutor, ci avem nevoie de cooperare și sprijin în cadrul întregii regiuni pentru a substitui un model de business care anterior era, în esență, al Gazprom. Acum ar trebui că acest model de business să fie accesibil tuturor traderilor europeni. De ce era Gazprom apreciat pe piață europeană? Pentru disponibilitatea și flexibilitatea sa. Rușii puteau crește rapid livrările de gaze atunci când era vârful de consum. De ce aveau ei această posibilitate ? În primul rând datorită rețelei de transport. În al-doilea rând datorită politicii lor. În perioada de vara umpleau depozitele din vestul Ucrainei, ceea ce permitea ca în perioada de iarnă să crească livrările atunci când era nevoie. Acum acest model nu mai funcționează pentru Gazprom. Aceste depozite nu mai pot fi folosite de către Gazprom. Dar infrastructură existentă, coridorul vertical Grecia-Bulgaria-România-Ucraina-R. Moldova, inclusiv din Marea Baltică spre Ucraina, aceste gazoducte pot fi utilizate pentru ca exact același model de business să fie aplicat de traderii europeni. Acest lucru ar însemna că prețurile la gaz, pe parcursul anului, nu vor mai fluctua așa cum o făceau anterior iar noi vom ajunge într-o piață relativ stabilă și predictibilă. Republica Moldova este, pentru prima oară în istorie, în poziția, nu de consummator de securitate, ci de contribuitor de securitate la alimentarea Europei centrale cu gaze. Noi facem demersurile necesare pentru că, împreună cu Ucraina, să simplificăm această ruta de transport, să ieftinim transportul și să o facem mai competitivă, crescandu-i gradul de utilizare de către traderii europeni. Aici are un rol și Bulgaria și România.

Moldovenii și-au învățat lecția războiului energetic

DW: Nu există niciun risc în securitatea energetică a R.Moldova din cauză că Transnistria oferă 80% din energia necesară țării?

VICTOR PARLICOV: Sincronizarea rețelelor a avut loc în martie 2022. În luna noiembrie 2022, Federația Rusă ne-a organizat un – live stress test – o furtună perfectă: A limitat livrările de gaze către Republica Moldova, apoi cei din regiunea transnistreană, în esență zona controlată de Federația Rusă, au refuzat să furnizeze energie electrică, nu puteam miza nici pe sistemul ucrainean care era sub bombardament, iar prețul energiei în acel moment era la un vârf istoric. Noi am demonstrat atunci că suntem mai rezilienti decât regiunea transnistreană. Am achiziționat toate volumele de energie electrică doar de pe piață europeană. Aici nu este vorba de producția de energie electrică din regiunea transnistreană, este vorba doar de liniile de transport și de fiabilitatea lor. Liniile de înalta tensiune există, dar sistemele nu erau sincronizate. Sistemul electro-energetic moldovenesc și cel ucrainean erau conectate la fostul sistem sovietic, care nu era sincronizat cu cel european. Punctul de interconectare Isaccea –Vulcănești exista, dar el nu era operațional atât timp cât sistemele nu erau sincronizate.

DW: Cine ar fi trebuit să sincronizeze aceste sisteme ?  

VICTOR PARLICOV: Acest lucru a durat foarte mult, până ce Ucraina a înțeles. Au luat această decizie după 2014, după ce au pierdut Crimeea. În România, de exemplu, acest efort a durat 13 ani. În Turcia, dacă nu greșesc, aproape 20 de ani. La noi, decizia politică a venit la 3 săptămâni după declanșarea războiului. Un element foarte important în această discuție, pe care foarte puțină lume îl cunoaște, este aspectul tehnic al interconectării cu sistemul european. Ca parte a acestui process de sincronizare a sistemelor electroenergetice Ucraina-R.Moldova-UE se fac așa numitele teste – testul de vara și testul de iarnă. Care este esență acestor teste ? Te decuplezi de toate sistemele adiacente și trebuie să asiguri stabilitatea și funcționalitatea propriului sistem. Și trebuie să demosntrezi sistemului european că tu poți controla și stabiliza sistemul tău când el nu este susținut de nimeni altcineva din exterior, pentru ca ei să fie siguri că atunci când te conectezi nu propagi instabilitatea din propriul sistem în restul sistemului european.Testul de iarnă, despre care s-a știut, a fost planificat cu luni înainte, când fostele sisteme ucrainean și moldovean s-au decuplat și urmau să funcționeze independent, în regim de insulă. Era momentul de maximă vulnerabilitate din punct de vedere energetic. Acest test a fost planificat pentru dată de 24 februarie 2022. La ora 1 noaptea Moldova a fost deconectată. Sistemele erau în cea mai vulnerabilă zonă. La câteva ore după acest moment Rusia a invadat Ucraina. Dacă o să va uitați la direcțiile de atac, vedeți că este vorba despre infrastructura energetică critică, inclusiv siteurile nucleare au fost țintite imediat. Infrastructura energetică a fost una din primele ținte, ceea ce spune foarte multe și arată cât de importantă e pentru cei din Federația Rusă energia pe care o folosesc ca pe o armă. După acel moment Ucraina ar fi trebuit să se reconecteze la fostul sistem sovietic. Însă la Bruxelle s-a luat decizia că în dată de 16 martie sistemele să fie sincronizate. Din acel moment, din punct de vedere al securității și funcționarii sistemului s-a schimbat totul. Linia pe care Moldova o are cu România a devenit linie activă. Această linie ne-a ținut cu luminile aprinse în noiembrie 2022, când sistemul ucrainean pica permanent, din cauza bombardamentelor, și regiuni întregi ale Ucrainei stăteau fără energie electrică cu săptămânile. Noi am avut două întreruperi masive de current de maxim 4 ore. Dar, datorită acestei linii a putut fi repornit sistemul electroenergetic inclusiv în Ucraina de sud, în regiunea Odesa.

România, București| Victor Parlicov
Ministrul moldovean al Energiei Victor Parlicov la microfonul DWImagine: Sabina Fati/DW

DW: Care e diferența de preț între energia livrată din Transnistria și cea livrată din România ?

VICTOR PARLICOV: Spre deosebire de energia care se livrează din România, care are un preț orar, de bursă, energia din regiunea Transnistreană are un preț fix. Din acest punct de vedere este greu de comparat. În medie, energia din regiunea transnistreană este mai ieftină și este un alt motiv pentru care Moldova achiziționează energie din acea regiune. Dar aceste achiziții mențin și stabilitatea acestei regiuni. Pentru că dacă noi renunțăm la acest contract ei vor intră în colaps foarte repede și haosul de acolo devine haosul nostru și un haos regional în spatele Ucrainei. Alt motiv ar fi că acest contract aduce beneficii și consumatorilor noștrii. Eu numesc acest contract, prin care noi achiziționăm energie electrică din stânga Nistrului, pe care ei o produc din gazul livrat gratuit de Gazprom, - măsuri de consolidare a încrederii între malurile Nistrului din contul Gazprom.

DW: Dar dacă rușii ajung la granița cu Transnistria ?

VICTOR PARLICOV: Dacă Rușii ajung la granița cu Transnistria tot procesul, inclusiv cel politic, din Republica Moldova se schimbă. Și nu va fi nimic care să-i oprească să preia controlul asupra Republicii Moldova.

DW: Cât de realist poate fi acest scenariu?

VICTOR PARLICOV: Acest scenariu nu cred că este unul realist, cel puțin în următorii ani.

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.