Cum (nu) susține BOR vaccinarea | România | DW | 15.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Cum (nu) susține BOR vaccinarea

Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu s-a angajat într-o campanie de susținere a vaccinării, așa cum a declarat ministerul Sănătății.

Nici din circulara trimisă de Patriarhul Daniel în țară preoților de toate gradele, nici din cele transmise prin canalele oficiale ale BOR, nu rezultă o astfel de implicare. 

Asupra „caracterului sigur al actului de vaccinare” nu se poate pronunța Biserica - spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei - iar „cei care au autoritatea profesională și morală să recomande un vaccin absolut nou şi descoperit recent sunt exclusiv specialiștii din domeniul medical respectiv”.

Agenția de presă Basilica.ro, unde sunt puse prompt toate declarațiile și știrile importante pentru BOR, reia această declarație făcută de Bănescu în urmă cu o lună și o atașează cu grijă la informația privitoare la faptul că Patriarhia a trimis spre toate eparhiile broșura “Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură.”

Broșurile sunt destinate informării clericilor și celor care lucrează pe lângă biserici, „pentru a putea decide în cunoștință de cauză dacă doresc să se vaccineze”, potrivit cancelariei Sfântului Sinod. Deci nu e vorba despre nicio campanie susținută de BOR în rândul enoriașilor. Sigur, fiecare preot are o oarecare autonomie și poate susține vaccinarea, cum a făcut-o deja Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului, sau, dimpotrivă, o poate descuraja.

Calinic scoate la iveală partea luminoasă a Bisericii Ortodoxe Române, încercând să demonstreze că nu toți slujitorii BOR au rămas în bezna medievală, că modernizarea poate avea loc, chiar dacă în spatele ușilor se duc lupte serioase între vechi și nou, lupte care nu admit compromisuri, nici chiar legate de pandemia de coronavirus. Apărătorii tradiției cu orice preț vor spune mereu că lumea a trecut prin nenorociri și mai mari, care n-au schimbat actul bisericesc. 

Partea întunecată, plină de reflecții nebuloase, e întruchipată de Arhiepiscopul Tomisului, cunoscut în vechea Securitate cu numele de cod Mache. Își îndeamnă enoriașii să încalce legea și vorbește despre liberul arbitru, singurul care te poate mântui în fața coronavirusului, și nimeni nu pare să-l poată opri.

Sistemul e înțepenit, BOR are multe cicatrici provenite din excesele ei istorice, dar nu vrea să se schimbe, crezând că oamenii au acceptat deja toate derapajele clericilor din perioada comunistă și nu numai. Crezând că cei peste 35% care merg săptămânal la biserică în România vor fi veșnici acolo.

Potrivit Barometrului vieții religioase, dat publicității de curând, peste 70% dintre români au încredere multă și foarte multă în Biserică, cu aproape zece procente mai mult decât în Armată. În 2019, sondajele arătau că Armata era pe primul loc în încrederea populației, cu aproape 70%, iar Biserica se afla pe locul al doilea cu 55%

Epidemia a ajutat Biserica să revină în prim plan. Ceea ce s-a întâmplat în timpul pandemiei i-a făcut pe mulți să-și reconsidere părerea despre BOR. La început, chiar Patriarhul s-a revoltat împotriva măsurilor sanitare impuse de guvern, apoi Biserica le-a adoptat cu rezerve, a negociat cu autoritățile sărbătorirea Paștelor, și după aceste tratative s-a supus aproape cu totul deciziilor guvernului. 

Permanenta negociere a bisericii ortodoxe cu statul face parte din tradiția bizantină, în care statul și biserica lucrau împreună și se completau reciproc. Sprijinul pe care îl dă acum BOR este important, chiar dacă înseamnă doar absența opoziției față de vaccin și senzația că biserica și guvernul sunt de aceeași parte, deși nu e întru totul adevărat.

Aproape 50% dintre români socotesc, însă, că statul ar fi încălcat libertatea religioasă a cultelor, potrivit aceluiași Barometru, referitor la viața religioasă, care mai scoate în evidență că peste 60% dintre oameni îi cer Bisercii să fie mai critică față de lumea politică și față de liderii de opinie. Altfel spus, românii ar vrea ca Biserica Ortodoxă să fie mai implicată în problemele zilnice.

Astfel de percepții încurajează predispoziția Bisericii de a tranzacționa cu statul și apoi de a folosi ambiguități semantice pentru a-și prezenta angajamentele morale, adeziunea și presupusul sprijin față de nevoile guvernului. Așa a făcut BOR în cazul campaniei de vaccinare, a luat pliantele, a salutat existența vaccinului și apoi printr-o piruetă bine executată a vorbit dubitativ despre „caracterul sigur” al acestuia, dat fiind că e „absolut nou și descoperit recent”.