Cum luptă ucrainencele împotriva ocupaţiei ruseşti

"Nu povestesc familiei mele despre activităţile noastre subversive. Fac totul pentru ca ei să nu vadă niciun manifest sau vreun spray cu vopsea", spune Tetjana (nume schimbat). Ea este originară din Simferopol, localitate situată în peninsula Crimeea - anexată de Rusia în anul 2014 - şi este membră în mişcarea de rezistenţă "Furioasele Mawka". "Mawka" reprezintă o fiinţă din mitologia şi folclorul din Ucraina şi este protectoarea pădurii. Ea apără natura în faţa influenţelor negative.

Organizaţia de rezistenţă formată exclusiv din femei activează în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia şi este coordonată prin reţeaua de socializare Telegram. Femeile distribuie manifeste pro-Ucraina, pictează graffiti, distrug simbolurile ruseşti şi adună informaţii despre militarii ruşi.

Cum s-a născut mişcarea de rezistenţă

"Mawkas văd tot!", "Forţe de ocupaţie, nu vă puneţi cu femeile ucrainene" se poate citi pe hârtiile pe care le distribuie reprezentantele organizaţiei în zonele controlate de ruşi din regiunile Zaporojie şi Herson, dar şi în zona Crimeei. Mişcarea de rezistenţă a fost înfiinţată de trei prietene din Melitopol. Una dintre ele a acceptat să vorbească prin Zoom cu DW. Ne-a rugat să o numim pur şi simplu "Furioasa Mawka". Din motive de siguranţă preferă să nu îşi dezvăluie identitatea. În timpul discuţiei poartă o mască pe faţă şi şi-a acoperit capul cu o şapcă trasă peste ochi.

Tânăra femeie spune că ideea mişcării de rezistenţă fomată exclusiv din femei a apărut în timpul unei discuţii în bucătărie: "Urma 8 martie, ziua internaţională a femeii. Nouă ne era clar că forţele de ocupaţie vor avea vreo iniţiativă şi vor dărui femeilor flori cumpărate din magazine. Noi am vrut să le dovedim că nu ne pot cumpăra cu flori și că noi ştim ce ne dorim, anume, să revenim în Ucraina".

"Mawkas" împotriva "Orcilor"

Una din cele trei prietene este artist plastic. Ea a creat un manifest cu imaginea unei femei care bate un soldat rus cu un buchet de flori, însoţită de inscripţia: "Nu vreau flori, vreau numai Ucraina mea". Celelalte două prietene se ocupă de comunicarea prin platforma Telegram. Prin reţelele de socializare, locuitorii din regiunile aflate sub ocupaţie au putut accesa manifestele în formă digitală, pe care le-au imprimat şi le-au distribuit în localităţile lor de reşedinţă.

În replică la "Orci" (cum sunt numite fiinţele non-umane din "Stăpânul inelelor", termenul fiind folosit de ucraineni atunci când se referă la militarii ruşi), femeile s-au decis să adopte drept figură emblematică "Mawka". "În timpul ocupaţiei am tot încercat să ne arătăm clar rezistenţa, am ajutat chiar şi alte mişcări. Dar mereu am crezut că ar fi bine să facem ceva pentru femei", dezvăluie co-fondatoarea mişcării, adăugând că forţele ruse de ocupaţie nu se aşteptau la aşa ceva din partea femeilor.

Cu puţin timp înainte de 8 martie, Tetjana din Simferopol a descoperit pe Telegram manifestele "Mawka". Ea îşi petrecuse copilăria la bunica ei din Melitopol, astfel încât urmăreşte foarte atent evenimentele din sudul Ucrainei şi decisese să aboneze canalul de Telegram "Furioasele Mawka". Tetjana spune că, încă din 2014, în timpul anexării Crimeei, planifica să îşi exprime public poziţia. Pe atunci era însă minoră. Când, în martie 2023, a aflat că ruşii s-au mutat în locuinţa bunicii ei din Melitopol, care rămăsese goală după invazia din 2022, a decis să devină activă. Le-a contactat pe reprezentantele "Mawkas" şi le-a întrebat cum le poate ajuta.

Manifeste, graffiti şi incendii

Prima misiune a tinerei femei a fost să adune informaţii. "Iniţial, am observat doar ceea ce fac militarii şi ce dotări au. Am adunat zvonuri de la amicii care lucrează în posturi publice şi le-am transmis mai departe celor de la 'Mawka',", spune Tetjana. Ulterior, a fost rugată să distribuie manifeste şi să deseneze graffiti cu steagul Ucrainei. În mod normal, femeile filmează acţiunile şi postează imaginile pe canalul de Telegram, care are deja mai mult de 7000 de urmăritori.

Tetjana recunoaşte că nu este deloc uşor să lipeşti afişe sau să pictezi graffiti fără a ieşi în evidenţă. "În timp ce lipeşti, scoţi mobilul, faci o poză, se şi aud paşii celor care se apropie. Graffiti este chiar mai complicat, pentru că trebuie să porţi mănuşi, pentru a nu-ţi murdări mâinile cu vopsea. Apoi trebuie să scoţi mănuşa pentru a face o poză. În zonele populate nu reuşeşti aşa ceva". Prin urmare, acţiunile activistelor de la "Mawkas" sunt vizibile doar în locurile cu mai puţini oameni.

Când tatăl Tetjanei a adus de la serviciu afişe propagandistice şi steaguri ruseşti, tânăra a avut ideea să le propună membrelor mişcării de rezistenţă să ardă simbolurile ruseşti şi să filmeze sau fotografieze momentul. Între timp, aceasta este una dintre preocupările favorite ale membrelor "Mawkas".

Câte reprezentante "Mawka" sunt active?

Mişcarea are peste 100 de membre active din diferite localităţi ocupate, mai dezvăluie co-fondatoarea mişcării, care se prezintă ca fiind "Furioasa Mawka". Sute de alte femei şi fete participă din când în când: ele relatează despre baricade stradale controlate de ruşi, despre clădiri în care sunt staţionaţi militarii ruşi şi care folosesc populaţia locală drept scuturi umane sau despre spitale care se află exclusiv în mâinile forţelor de ocupaţie.

Reprezentantele "Mawkas" povestesc şi despre femeile care se simt lipsite de apărare sub ocupaţia rusă. "Furioasa Mawka" mai spune şi că soldaţii ruşi sunt deseori obraznici şi încearcă să aibă contacte cu femeile ucrainene. "O tânără femeie mi-a scris chiar că nu vrea să mai iasă din casă şi că se va muta într-o altă ţară", mai spune co-fondatoarea mişcării. Unele canale pro-ruse de pe Telgram, din Melitopol, atrag atenţia asupra "Mawkas" şi le definesc activitatea ca încercare de "intimidare" a localnicilor. Pentru aceştia, femeile sunt "trupe de sabotaj". Alţii pun complet sub semnul întrebării existenţa mişcării de rezistenţă. "Pentru mine este un semnal clar că forţele de ocupaţie văd tot şi că nu le place ceea ce văd", mai adaugă "Furioasa Mawka". Ea insistă asupra scopului inţial al mişcării, acela de a le aminti ruşilor că nu sunt bineveniţi în Ucraina. 

Speranţă prin contraofensiva ucraineană

În ciuda contraofensivei militare ucrainene şi a exploziilor care se aud des în Melitopol, militarii ruşi se simt "bine" în oraş, crede "Furioasa Mawka". Femeile din mişcarea de rezistenţă nu văd niciun semn care să indice că ruşii ar intenţiona să părăsească oraşul. Dar populaţia locală devine tot mai activă. "Când oamenii văd succesele soldaţilor noştri sau citesc despre ele, capătă curaj. Dacă tinerii pot, atunci putem şi noi", spune "Furioasa Mawka".

Tetjana din Simferopol vorbeşte despre teama care a pus stăpânire pe localnici, ca şi despre faptul că tot mai mulţi ucraineni sunt dispuşi să accepte ocupaţia rusească. Unii dintre ei au plecat deja în Rusia, alţii ar accepta evacuarea în cazul în care luptele s-ar înteţi: "În cei nouă ani de ocupaţie, o parte din localnici au intrat din păcate sub sfera de influenţă rusească", regretă Tetjana. Despre implicarea ei în mişcarea de rezistenţă nu vorbeşte nici cu prietenii şi nici cu rudele. Ea recunoaşte însă că tot mai mulţi ucraineni îi critică pe ruşi: "Mi se pare că o mare parte din populaţia Crimeei, mai ales tătarii, sprijină mişcarea de rezistenţă".