Cum iese Franţa din carantină

"Dacă nu reuşim să întrerupem lanţurile de infecţie, atunci va trebui să înăsprim din nou măsurile", a avertizat premierul francez, Edouard Philippe, în discursul său de o oră dedicat planului de ieşire a Franţei din carantină. Afirmaţia a înăbuşit speranţele multor francezi de a reveni la normalitate după şase săptămâni de izolare şi respectare a măsurilor dure de protecţie. Potrivit celor mai recente sondaje, mai mult de jumătate dintre francezi s-au săturat de carantina impusă de autorităţi. 

Sistem de reguli tehnocrat

În contextul numărului ridicat de decese (peste 23.000) şi al gestionării deficitare de către sistemul de sănătate francez a actualei pandemii, guvernul de la Paris preferă o relaxare treptată a măsurilor de carantină. Doar dacă până pe 11 mai numărul contaminărilor va continua să scadă, a explicat Philippe, vor putea fi deschise din nou magazinele. Vor urma, tot pas cu pas, şi şcolile – mai întâi pentru cei mici şi mai apoi, probabil în iunie, pentru elevii de liceu.

De la mijlocul lunii mai, francezii, care nu pot lucra de acasă vor reveni la locurile lor de muncă. Sistemul de home office este pe mai departe recomandat pentru a se evita aglomerările în mijloacele de transport în comun. Şi transportul public va fi reluat treptat. Metrourile vor circula cu 70 la sută din capacitatea lor normală. Deoarece va trebui respectată distanţa dintre pasageri, într-un vagon nu vor mai putea călători atâtea persoane ca înainte.

Restaurantele, cafenelele şi barurile vor fi redeschise abia din iunie, în schimb teatrele, muzeele şi sălile de concert rămân în continuare închise. Viaţa culturală din Franţa este pe mai departe încremenită. Toate festivalurile, începând cu cel de la Avignon, sau cele de jazz şi muzică clasică din staţiunile estivale, au fost anulate. Plajele rămân şi ele închise, cel puţin până la începutul lunii iunie. Guvernul nu e, pare-se, convins că francezii vor respecta pe plajă distanţa necesară. O măsură exagerată, mai ales pentru plajele din vestul ţării, unde nici în plin sezon nu se stă cearceaf lângă cearceaf.  

În general, strategia de ieşire din carantină a executivului francez se bazează mai puţin pe apeluri la raţiune, cât pe un sistem de reguli tehnocrat – reguli care cu greu pot fi controlate. 

Poliţia a fost deja suprasolicitată datorită controalelor efectuate săptămânile trecute în ghetourile de la periferiile oraşelor franceze. Dacă ar urma acum să mai verifice şi dacă oamenii nu se îndepărtează mai mult de 100 de kilometri de casă, ar fi cu totul depăşită de situaţie.

Purtarea obligatorie de măşti în spaţiul public

În Bretania va fi redeschisă o fabrică pentru măşti de protecţie, închisă în 2018 pentru că nu mai făcea faţă concurenţei ieftine din China. Aici ar putea fi produse în jur de 200 de milioane de măşti pe an. Numai că până ce benzile de producţie din comuna Plaintel îşi vor putea relua activitatea, va mai trece ceva vreme.

Guvernul francez vrea să asigure un număr considerabil de măşti faciale de protecţie, care ar urma să se vândă în farmacii. Purtarea măştilor este recomandată în multe situaţii: copiii le vor purta la şcoală, adulţii la cumpărături sau la locul de muncă. Francezii le vor purta în general peste tot, acolo unde nu poate fi păstrată distanţa minimă necesară.

Executivul de la Paris se va mai confrunta o vreme cu întrebări incomode. De ce nu s-a îngrijit de asigurarea materialelor de protecţie din timp? Nu ar fi fost oare indicat să se intre mai devreme în lockdown decât la mijlocul lunii martie? Şi cum se face că o ţară ca Franţa, care se laudă cu sistemul său sanitar şi capacitatea sa tehnologică, să nu dispună de destule paturi în secţiile de terapie intensivă sau de destule aparate de ventilaţie pulmonară? De ce Franţa a întâmpinat mult mai multe dificultăţi în gestionarea crizei COVID-19 decât, de exemplu, Germania?   

Protecţie, teste, izolare

Printre numeroasele astfel de întrebări s-ar putea număra şi aceasta: de ce nu a dispus Franţa de capacitatea necesară de testare a populaţiei în primele săptămâni de pandemie? În săptămânile ce urmează, premierul Edouard Philippe a anunţat că vor fi efectuate testa la 100.000 de francezi pe zi, pentru a-i putea izola din timp pe cei testaţi pozitiv.

Ca şi în alte state europene, şi în Franţa cele mai numeroase cazuri de COVID-19 se întâlnesc în căminele de bătrâni. Şi în acest context s-au înmulţit criticile cu privire la lipsa echipamentului de protecţie pentru îngrijitori şi nerespectarea măsurilor de izolare.

Consecinţe nefaste pentru economie

Îngrijorătoare este şi situaţia economică, a cărei evoluţie este sumbră. Marile concerne cer disperate ajutor statului pentru a se salva. Compania aeriană Air France-KLM, bunăoară, urmează a primi ajutoare în valoare de peste 7 miliarde de euro. Şi cel mai mare producător auto al Franţei, Peugeot, are nevoie urgent de sprijin. Se aşteaptă ca deficitul bugetar al Franţei să crească la 125% din PIB, iar economia să scadă cu până la 10 procente. Bugetul de stat va fi suprasolicitat şi oferind ajutoare persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă, sumele ridicându-se la câteva miliarde de euro.