Cum gestionează Europa de Est primejdia unui război atomic | Europa | DW | 13.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Cum gestionează Europa de Est primejdia unui război atomic

Oamenii din statele care se învecinează cu Ucraina se uită îngrijoraţi la escaladarea războiului. Există primejdia unei contaminări nuclare? Sau chiar lovituri nucleare ale Moscovei?

Tablete de iod

Europa de Est îşi asigură stocuri de tablete de iod

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ameninţat că va recurge şi la arme atomice în războiul din Ucraina. În acelaşi timp, trupele ruse au ocupat centrala atomică ucraineană de la Zaporojie. În vest, acest anunţ a stârnit îngrijorare. Cum tratează oamenii din statele care se învecinează direct cu Ucraina această ameninţare? Am întrebat corespondenţii DW din unele state în cauză, şi am primit răspunsuri surprinzătoare.

Republica Moldova: buncăre cu şobolani

Republica Moldova are doar un milion de pastile de iodură de potasiu, donate de România, și nu are nici un adăpost antiaerian – toate au fost privatizate și transformate în depozite în trecut.

Întreaga concepție a Republicii Moldova de răspuns în caz de accident nuclear se bazează pe faptul că autoritățile vor avea la dispoziție mai mult de o zi pentru a reacționa și a pune populația la adăpost. Pastilele de iod nu au fost repartizate populației, pentru a nu genera panică și pentru a se evita administrarea acestora „în scop profilactic”, Moldova fiind o țintă predilectă a Rusiei pentru testarea ştirilor false alarmiste.

La Kiev oamenii se adăpostesc în staţiile de metrou

La Kiev oamenii se adăpostesc în staţiile de metrou

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a repartizat pastilele de iod, donate de România, centrelor de sănătate publică din întreaga țară. În cazul unui eventual accident nuclear grav, centrele de sănătate publică, doar la indicația Comisiei pentru Situații Excepționale, vor repartiza pastilele instituțiilor de asistență medicală primară (medicilor de familie), care le vor transmite populației cu vârsta sub 40 de ani. Guvernul de la Chișinău dă asigurări că cele un milion de pastile sunt suficiente pentru populația eligibilă.

Autoritățile moldovene aproape că evită să comunice public despre riscul unui atac nuclear. Argumentul lor este că nu vor să genereze panică. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a elaborat un ghid cu reguli de siguranță pentru cetățeni și recomandări de pregătire pentru un eventual accident nuclear sau radiologic. Ghidul a fost lansat concomitent cu un spot video în care sunt prezentate acțiunile pe care populația trebuie să le întreprindă în caz de atac radiologic sau nuclear. Între acestea, izolarea în case și închiderea geamurilor, iar cine are beci – să se izoleze în această încăpere.

Capitala Moldovei, orașul Chișinău, care adăpostește aproape un milion de oameni, nu are în acest moment nici un adăpost antiaerian. Pe cele rămase din perioada URSS, guvernările corupte anterioare le-au vândut unor companii și au fost fie transformate în depozite, fie au fost abandonate, devenind adăposturi pentru rozătoare.

România: 30 de milioane de pastile de iod

Șapte milioane de cetățeni români cu vârstă de până la 40 de ani sunt eligibili pentru a primi gratuit, în această perioadă, pastile cu iod. Conform centralizărilor făcute până în septembrie, mai puțin 500 de mii dintre aceștia s-au arătat interesați de măsura de protecție oferită cetățenilor europeni pentru eventualitatea unor pericole de natură radioactivă venite dinspre zona conflictului declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei.

Ministerul Sănătății de la București a comandat de la un producător local, la care statul este acționar majoritar, 30 de milioane de pastile de iod de 65 de miligrame, în valoare de șase milioane de euro. Acestea au fost distribuite prin direcțiile de sănătate publică către farmaciile din întreaga țară, de unde cetățenii le pot ridica în baza unei prescripții oferite de medicul de familie.

Ţările învecinate Ucrainei

Ţările învecinate Ucrainei

Într-o recentă intervenție publică, ministrul de resort, Alexandru Rafila, explica dezinteresul populației prin carențele de educație pentru prevenție. „Nu este vorba de eșecul unei campanii, e vorba de mentalitate. Noi nu avem o mentalitate de prevenție. Suntem datori ca stat să asigurăm câteva produse care pot fi utilizate în situații speciale. Noi suntem pregătiți și vedem și în alte țări același lucru”. În plus, a mai completat ministrul, ar fi nevoie de o înțelegere mai clară a contextului „ din partea medicilor, din partea populației”.

Din cauza reticenței manifestată anul trecut de o bună parte din populația României față de vaccinarea anticovid, în depozitele sistemului public de sănătate se află în acest moment opt milioane de doze ser preventiv aproape expirate iar acestea trebuie distruse, în condițiile în care, a explicat ministrul Rafila, statul român nu a găsit doritori care să le primească sub formă de donație. În acest context, în România se discută deja despre posibilitatea retragerii din farmacii a pastilelor de iod nesolicitate însă deocamdată nu este cazul - termenul de ve valabilitate al acestora este de trei ani

Ungaria: centrală atomică nouă cu ajutor rusesc

În Ungaria, în schimb, cererea de tablete de iod nu a crescut până acum. În spaţiul public se discută relativ puţin despre o posibilă catastrofă în învecinata Ucraină. Şi guvernul se arată neimpresionat de ameninţările nuclare ale Moscovei. Nu se discută deschis despre măsuri de protecţie şi nu se răspândesc informaţii pe această temă. Premierul Viktor Orban nici nu-şi ascunde relaţiile apropiate pe care le întreţine cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Formal, el sprijină sancţiunile UE împotriva Federaţiei Ruse, dar în acelaşi timp desfăşoară în spaţiul public din Ungaria o campanie masivă împotriva sancţiunilor vestului. În opinia sa, acestea dăunează mai mult ţărilor UE decât Rusiei.

Ungaria, centrala atomică de la Paks

Lângă centrala atomică de la Paks vor fi construite alte două reactoare

În august guvernul Orban a anunţat că susţine în continuare proiectul de construcţie a două centrale atomice, cu ajutorul companiei Rosatom din Rusia. Contractul de cooperare a fost semnat în 2014, şi potrivit acestuia partea rusă finanţează cu 10 miliarde de euro majoritatea proiectului. Budapesta asigură restul de 2,5 miliarde. Pentru Ungaria energia atomică este indispensabilă. Ea asigură în prezent 44 la sută din necesar.

Slovacia: sentimente amestecate

În Slovacia lumea a fost cuprinsă de panică deja în luna martie, la scurt timp de la izbucnirea războiului, la gândul că este posibil un atac nuclear sau un accident atomic în Ucraina. Pe atunci slovacii au golit farmaciile de pastile de iod. Dar între timp situaţia s-a calmat. Recurgerea la arme atomice nu mai este privită ca un scenariu realist. Guvernul de la Bratislava se bizuie în primul rând pe aliaţii din NATO, mai ales pe SUA, în speranţa că ei ar putea să împiedice eficient Rusia să folosească armele atomice din dotare.

"Dacă Rusia va folosi armament atomic vestul va reacţiona militar. Kremlinul este conştient de asta", a declarat zilele trecute ministrul slovac de Externe, Rastislav Kacer, pentru DW. El a exclus posibilitatea ca Rusia să folosească arme atomice strategice. În schimb, a crescut riscul folosirii armelor atomice tactice. Dar şi prin asta s-ar încălca un tabu. Şi asta ar fi o încălcare clară a tuturor liniilor roşii", a completat el, amintind că NATO are planuri pentru a reacţiona eficient la un astfel de atac şi a împiedica o escaladare suplimentară a situaţiei.

Rastislav Káčer

Ministrul slovac de Externe, Rastislav Káčer

Societatea slovacă este scindată în privinţa atitudinii faţă de Rusia. Mai bine de jumătate din populaţie apreciază că nu aparţine nici de occident şi nici de lumea răsăriteană. 37 la sută văd în Rusia un partener strategic şi 20 la sută îşi doresc ca Rusia să învingă în războiul împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, agresiunea lui Putin a făcut ca 72 la sută din slovaci să se felicite că Slovacia este membră a NATO. Cu patru ani în urmă, doar 51 la sută din ei s-au declarat satisfăcuţi de asta.

Polonia: vrem armament atomic!

La fel ca în Slovacia, unde 70 la sută din populaţie este pentru energia atomică, şi majoritatea polonezilor pledează pentru această sursă de energie. În patru ani va începe construcţia primei centrale atomice a ţării. Dacă totul va decurge conform planificării, în 2033 va fi racordat la reţeaua naţională primul reactor de concepţie americană.

Refugiați ucraineni în Polonia: "De parcă ar fi Crăciunul în fiecare zi"

Dar Polonia nu mizează doar pe energia nucleară. Ea vrea să adere la programul de participare nucleară al NATO pentru a-şi consolida capacităţile de apărare. "Am discutat cu lideri ai SUA dacă analizează o astfel de opţiune. Tema rămâne deschisă", a declarat preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la începutul lunii octombrie, pentru săptămânalul Gazeta Polska. Armele atomice proprii trebuie să rămână "obiectivul pe termen lung", a adăugat Duda.

Societatea poloneză a reacţionat până acum cu calm la ameninţările lui Putin. Potrivit unui sondaj, jumătate din populaţie se teme de un atac atomic rusesc. Dar panica încă nu s-a răspândit. Doar interesul pentru pastilele de iod a crescut în ultima vreme, potrivit mass media, dar acestea pot fi cumpărate în continuare fiindcă stocurile nu au fost epuizate.

Polonia, pompieri

Pompierii polonezi vor inspecta toate adăposturile antiaeriene din ţară

Şi adăposturile antiaeriene sunt puse la punct în prezent. Viceministrul de Interne polonez, Maciej Wasik, a anunţat luni controale inopinate în toate buncărele şi adăposturile existente în Polonia. În următoarele două luni pompierii vor avea obligaţia să verifice starea tehnică a tuturor adăposturilor. În Polonia se estimează că există mai bine de 62.000 de astfel de spaţii, având capacitatea de a adăposti 1,3 milioane de oameni, adică 3,5 la sută din populaţie. majoritatea datează încă din perioada războiului rece şi nu este clar dacă-i pot feri pe oameni de radiaţiile atomice. Numai aproximativ 3.500 de astfel de capacităţi îndeplinesc, potrivit experţilor, cele mai înalte criterii în materie de adăpost antiatomic.