Cum folosește Putin vaccinul Sputnik ca pe o mașină de război contra UE (SpotMedia.ro) | Global | DW | 24.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Vocile celorlalți

Cum folosește Putin vaccinul Sputnik ca pe o mașină de război contra UE (SpotMedia.ro)

Populația rusă duce lipsă de vaccinuri, în timp ce vaccinul Sputnik este distribuit în țările în care Rusia dorește să-și proiecteze influența, spune istoricul francez Françoise Thom, specialist în sovietologie.

Françoise Thom, elevă a lui Alain Besançon, este autoarea volumului Putin și putinismul, recent apărut la Editura Humanitas.

Francoise Thom, găsiți condițiile de posibilitate ale regimului Putin de astăzi într-un fenomen apărut odată cu Gulagul, cu zona, rețeaua de vorî v zakone. Ce a preluat Rusia lui Putin de la aceste rețele?

În perioada Brejnev s-au dezvoltat rețele puternice de criminalitate organizată, beneficiind de protecția ofițerilor KGB și a nomenclaturiștilor, rețele care trăiau în simbioză cu ierarhia partidului.

Vory v zakone au evoluat în timp. Și-au construit averi personale colosale, în special prin extorcarea acelor tsekhoviki, antreprenori ai economiei paralele care a înflorit în anii 1970. Am asistat la o derivă mafiotă în sânul KGB, contrar legendei răspândite în acel moment, potrivit căreia KGB era singurul organ de stat al URSS care nu era corupt.

Această osmoză dintre lumea interlopă și ofițerii organelor de securitate a ieșit la lumină la începutul perioadei Elțîn. Ascensiunea lui Putin la primăria orașului Sankt Petersburg este o ilustrare perfectă a acestui fenomen.

Filmul lui Valeri Balyan „Cine este domnul Putin?”, precum și prima parte a filmului lui Navalnîi despre palatul lui Putin, arată modul în care micuța bandă a lui Putin, pe care și-a făcut-o pe când era viceprimar al Petersburgului, s-a instalat în vârful statului rus, unde își continuă activitățile de pradă la o scară mult mai mare.

Această influență a Gulagului și a moravurilor lumii interlope difuzate dinspre lagărele de muncă în societate se reflectă în mai multe feluri, la nivel politic, psihologic și economic.

În sânul populației ruse avem în continuare o concepție a puterii ca un fel de administrație penitenciară: puterea trebuie să hrănească, să îmbrace și să asigure locuințe populației, la fel cum făcea administrația lagărului.

Sentimentele dominante sunt sentimentul de neputință, de vulnerabilitate, de ură a tuturor împotriva tuturor, de bucurie malignă față de nenorocirea altora – exact ca în lagăr. Trăim de la o zi la alta, alegem întotdeauna satisfacția imediată, suntem incapabili să ne gândim la noi înșine pe termen lung – pentru că trebuie să te simți liber pentru a te putea proiecta în viitor.

În același timp, avem impresia că suntem în centrul lumii, pentru că nu ne putem imagina universul exterior, așa cum deținutul își șterge în minte tot ceea ce este în afara închisorii sale. Această mentalitate explică succesul ideologiei de permanentă stare de asediu: „toți ceilalți sunt împotriva noastră”, iar „noi suntem împotriva întregii lumi”. 

Cea mai importantă consecință a amprentei puse de Gulag asupra societății este tendința oamenilor de a se uni în grupuri mici, strâns legate. Societatea tinde să se descompună într-o serie de micro-comunități, care funcționează după reguli proprii.

Organizarea spontană a țesutului social în clanuri explică de ce într-o astfel de societate este practic imposibil să dezlegi legătura dintre crima organizată, structurile de forță (poliție, servicii speciale, armată, procuratură) și birocrație. La toate nivelurile există acest mod de organizare “pre-politic”, care împiedică apariția unui stat modern.

Nu există partide politice, există doar grupuri de sprijin în jurul unui șef. Această societate, destructurată într-un agregat de bande, nu lasă loc unei sfere publice.

Rusia lui Putin se inspiră, de asemenea, și din concepțiile despre „zonele de influență”, în viziunea sa asupra sistemului internațional. Vrea doar să-și impună regulile, să-l degradeze pe interlocutor, să-și poată umili „partenerii” fără a suferi consecințe.

Strategia lui Putin de a-și ține interlocutorii în așteptare ore întregi se explică prin această mentalitate. Liderii ruși gândesc doar în termeni de raporturi de forțe.

Pe Putin l-au adus la putere oligarhii. E un termen consacrat pentru Rusia postsovietică. Dar ce s-a schimbat în relația oligarhilor cu puterea în epoca lui Putin?

Putin i-a eliminat pe oligarhii care aveau ambiții politice și i-a păstrat pe cei care erau dispuși să-l slujească. A promovat un nou grup de oligarhi veniți dinspre KGB.

Astăzi, o parte a politicii externe ruse este subcontractată de acești oligarhi apropiați de Kremlin.

Vorbiți despre putinism. Care e ideologia pe care o propune? Care sunt elementele doctrinei lui Putin și cât sunt ele consistente și cât mai degrabă strategii de manipulare?

Nu există ideologie a putinismului, există doar o manipulare subversivă a ideilor în scopul de a destabiliza țările democratice.

Dovada este că Moscova folosește lozinci contradictorii fără nicio problemă: pentru europeni, Rusia susține că este refugiul „valorilor tradiționale” asediate de „liberalism”, pe scurt este „adevărata” Europă, în timp ce în fața africanilor denunță „neocolonialismul” european, iar în fața iranienilor pretinde că este campionul „valorilor tradiționale” ale Islamului.

Citiți articolul integral AICI

Vă mai recomandăm