Cum este văzută Ursula von der Leyen în centrul și estul Europei | Europa | DW | 15.07.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Cum este văzută Ursula von der Leyen în centrul și estul Europei

Au câștigat sau au pierdut țările grupului de la Vișegrad și estul UE în general prin nominalizarea Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene?

Ursula von der Leyen, propusă pentru şefia CE

Ursula von der Leyen la Bruxelles

„Am ales o familistă germană, mamă a șapte copii, în fruntea Comisiei", a jubilat premierul ungar, Viktor Orbán, după nominalizarea Ursulei von der Leyen drept candidată la șefia executivului comunitar. Acum ar fi de așteptat o schimbare în Europa, crede politicianul de la Budapesta. „Am obținut o victorie importantă," a mai spus Orbán. Prin „noi", el se referă la cele patru țări din grupul de la Vișegrad: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Péter Krekó, șef al think-tank-ului „Political Capital", din Budapesta, este mai degrabă sceptic. Nu este deloc clar că nominalizarea doamnei von der Leyen ar fi „un succes mai ales pentru Orbán", susține analistul intervievat de DW.

O liberală președintă a Comisiei Europene

Politiciana germană creștin-democrată aparține însă aripii liberale din CDU. Ea sprijină căsătoriile homosexuale și a primit în casa ei un refugiat sirian. La nivel european, ea este pentru o federalizare a Uniunii, este circumspectă în ceea ce-l privește pe Putin și sprijină cursul cancelarei Merkel privind relațiile înghețate cu Viktor Orbán. Toate acestea arată că direcția ei diferă de cea a premierului ungar, care ar dori o poziționare mai spre dreapta a politicii europene. Singura temă la care Orbán are o poziție similară cu cea a apropiatei lui Merkel este apărarea europeană. Analistul Krekó crede însă că acest proiect european nu are substanță, deoarece nu ar exista „o alternativă la NATO".

Von der Leyen nu este Timmermans

„Avantajul Ursulei von der Leyen" ar fi mai ales faptul că „ea nu este Timmermans", mai spune directorul „Political Capital". Presa loială lui Orbán a făcut până în ultimul moment atmosferă împotriva olandezului, candidat de vârf la șefia CE al grupului social-democraților. Acesta a fost numit „marioneta lui Soros". Timmermans, ca vicepreședinte al CE, ar fi fost cel care ar fi stimulat deschiderea procedurii din Articolul 7 al tratatelor comunitare împotriva lui Orbán și compania. Și candidatul de vârf conservator Manfred Weber ar fi susținut acest demers, ceea ce l-ar fi transformat în dușman al liderului de la Budapesta. Timmermans este considerat și în Polonia drept „anti-polonez", subliniază Adam Tarczyk de la think-tank-ul GlobalLab din Varșovia. Eliminarea lui Timmermans și a lui Weber din cursa pentru șefia CE nu este considerată doar de Orban un succes. „Pentru grupul Vișegrad este valabilă următoarea afirmație: cele patru țări se pricep să pună bețe în roate", comentează ziarul de stânga de la Budapesta Népszava, „dar acestea nu mai reușesc nimic când vine vorba de propuneri constructive."

Von der Leyen, ministra germană a Apărării

Von der Leyen, promovată la CE pentru a scăpa de ea din fruntea Bundeswehr?

Eurodeputatul ungar de extrema dreaptă Márton Gyöngyösi (Jobbik) consideră numirea ministrei germane a Apărării drept „scandaloasă" și prin urmare imposibil de votat. Scandalurile în care a fost implicată ca șefă a Bundeswehr ar face-o „veriga cea mai slabă din lanț". Întreaga procedură de nominalizare a ei ar fi „o întoarcere la Evul Mediu întunecat". Merkel ar încerca astfel să scape de o politiciană care a eșuat, promovând-o.

Înfrângere pentru țările Vișegrad

Katalin Cséh, proaspăt aleasă eurodeputată pe listele partidului liberal ungar Momentum, s-a bucurat pe pagina ei de Facebook, în mod „personal", pentru că, în premieră în istorie, „o femeie ar putea ajunge la conducerea Comisiei Europene". Cu von der Leyen ar exista o șansă pentru toți cei care „cred într-o Europă mai puternică, mai unită, mai decisă în aplicarea statului de drept". Și în Cehia, candidatura doamnei von der Leyen este văzută mai degrabă ca o înfrângere a țărilor grupului Vișegrad. „Grupul Vișegrad a reușit să se împuște singur în genunchi", scrie ziarul ceh cu tendințe liberale Hospodarske noviny. „Se scoate în evidență faptul că ea este o apropiată a cancelarei Merkel", spune Zuzana Lizcová de la Universitatea din Praga. Von der Leyen nu s-ar fi remarcat până acum prin criticarea derapajelor anti-democratice din Ungaria și Polonia, dar ea nu va fi cu siguranță pe aceeași lungime de undă cu conservatorii din centrul Europei de genul unor Kaczynski sau Orbán, scrie Hospodarske noviny. „O femeie care este pentru o Europă federală, pentru drepturile minorităților sexuale și pro-migranți? Acesta este modelul ideal al dușmanului pentru politicieni precum liderii de la Budapesta și Varșovia". În acest sens, von der Leyen o va înlocui în curând pe Angela Merkel ca „obiect al urii populiștilor xenofobi", prevede ziarul liberal de la Praga.

Râd acum, plâng după?

„Victorie în înfrângere", este titlul unui articol din „Visegrad Insight", magazin online al think-tank-ului cu același nume, de la Varșovia, al fundației Res Publica. „Azi, liderii iliberali din centrul Europei râd, mâine ar putea să plângă", scrie redactorul-șef, Wojciech Przybylski. Acești lideri ar fi vândut la ei acasă înfrângerea lui Timmermans și a lui Weber drept rezistență victorioasă în fața „conspirației elitelor". Statele V4 nu au făcut însă decât să se alăture unei „lovituri de palat împotriva principiului candidaților la vârf". Să nu se mire însă la final dacă tocmai olandezul Timmermans va ajunge să dețină o poziție mai puternică în CE. Ecologiștii și liberalii ar putea sprijini eforturile lui de a impune și mai ferm în Comisie tema respectării statului de drept.

Pentru că raporturile de forță în Parlamentul European s-ar fi schimbat. Aliații de până acum din V4 ar fi pierdut mai degrabă, în timp ce liberalii ar fi câștigat. „Le va fi greu să găsească noi aliați la Bruxelles", conchide Wojciech Przybylski. Orbán și Kaczynski nu ar trebui să își facă iluzii, crede și analistul ungar Krekó: „teme ca statul de drept și corupția vor rămâne pe agendă indiferent cine conduce Comisia." De fapt, cei doi și-ar fi dorit un om din regiunea lor într-o funcție-cheie la Bruxelles, de exemplu pe slovacul Sefcovic ca Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate. Lucru care nu s-a întâmplat, „țările V4 eșuând în încercarea de a impune în acest rol un om din centrul și estul Europei", adaugă Krekó. „Estul nu are de ce să fie fericit", comentează și ziarul liberal Adevărul, „deoarece, în ciuda promisiunilor președintelui Franţei, Emmanuel Macron, estul nu s-a ales la sfârșit cu absolut nimic".

Vă mai recomandăm