Cum apar fake news-urile despre COVID-19

Un astfel de eveniment, ca prezenta unui virus necunoscut ce provoaca o boala pentru care nu exista un medicament minune, predispune la dezinformari, teorii ale conspiratiei si scenarii apocaliptice.

Nu toate sunt insa fake news-uri, spune intr-un dialog cu Ziare.com Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, iar mecanismul psihologic declansat de frica (de boala) si incertitudine are de-a face si cu felul in care autoritatile gestioneaza comunicarea.

Cum aparitia informatiilor false - se inchid Bucurestii, Vitamina C previne COVID-19 sau, din contra, agraveaza boala, Nurofenul e toxic si tot asa mai departe - e periculoasa, pentru ca fertilizeaza terenul pentru psihoze in masa si anxietati sociale, am vorbit cu Corneliu Bjola despre responsabilitati si riscuri, despre incertitudine si adevaruri trunchiate, dar si despre ce a pus pe masa criza pandemica.

Ce e si ce nu e fake news?

Termenul de "stire falsa" ("fake news") a devenit oarecum demodat din cauza lipsei de claritate si are acum valente mai mult peiorative (de a descalifica stiri sau opinii divergente fata de pozitia vorbitorului).

Comisia Europeana prefera sa foloseasca termenul de dezinformare, pe care o defineste ca "informatie demonstrabil falsa sau tendentioasa generata si diseminata in vederea obtinerii unui avantaj economic sau pentru a manipula publicul in mod intentionat si care poate cauza daune publice" (de ex., amenintari privind sanatatea, siguranta cetatenilor, dar si a proceselor democratice, cum ar fi alegerile).

Cu ce ne confruntam, la nivel de dezinformare, in ceea ce priveste SARS-CoV2?

Exemple:

1) "Coronavirus e doar o banala gripa ce trebuie igorata"; caz clar de dezinformare conform definitiei de mai sus: informatia e demonstrabil falsa (mortalitatea COVID-19 e mai mare decat cea a gripei; 3-4% pentru COVID-19 comparativ cu 0,1% pentru gripa) si poate afecta clar sanatatea publicului prin crearea de confuzie.

2) "Te poti vindeca de coronovirus daca folosesti X sau Y" - dezinformare motivata economic; nu exista niciun vaccin sau medicament impotriva virusului deocamdata, dar e posibil ca un vaccin impotriva COVID-19 sa fie omologat in circa 18 luni.

3) "Coronovirusul e o arma conceputa de statul X impotriva statului Y" - din nou vorbim de dezinformare: nu exista nici o baza pentru o astfel de declaratie. COVID-19 face parte dintr-o familie de virusuri mai larga, care include SARS and MERS si care sunt destul de bine studiate acum, desi atunci cand au aparut (2003 si 2012) au provocat dezinformari similare.

Tema "virusului evadat din laborator" a fost folosita intens de KGB in trecut, in legatura cu SIDA (Operatiunea Infektion in 1983-7), dar si recent de propaganda digitala ruseasca in legatura cu COVID-19, parte dintr-un efort mai larg de a crea confuzie si instabilitate in tarile europene.

Ce predispune la dezinformare?

Dezinformarea e inevitabila in momente de criza fiind facilitata de doi factori care se alimenteaza reciproc: frica (de imbolnavire si posibil deces) si incertitudinea (lipsa de informatii) despre natura, implicatiile si modul de gestionare a crizei.

Cu cat creste numarul victimelor, cu atat se mareste si anxietatea publicului si tendinta de a reactiona emotional prin a gasi "tapi ispasitori" (minoritati), a imbratisa explicatii pe care in alte conditii nici nu le-ai acorda atentie (conspiratiile iresponsabile promovate de canalele rusesti) si a exterioriza prin comportament anxietatea interioara (share-uirea masiva si necritica de stiri pe canalele de socializare).

Cum controlezi dezinformarea?

Reducerea incertitudinii e principalul mod prin care poti minimiza efectele dezinformarii.

Aceasta presupune furnizarea de informatii care sa ajute publicul sa inteleaga ce se intampla, ce masuri sunt luate de autoritati pentru protejarea sa si cum sa reactioneze la criza. Studii recente pe tema psihologiei teoriilor conspirationiste arata clar ca principalul factor de atractie il reprezinta capacitatea acestor teorii de a oferi o "cheie" cognitiva prin care criza poate fi chipurile "explicata".

Cititi articolul integral pe Ziare.com accesand linkul de mai jos.