Cum a schimbat coronavirusul viaţa culturală | Germania | DW | 21.01.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Cum a schimbat coronavirusul viaţa culturală

Coronavirusul a afectat deosebit de grav cultura şi arta. Dar unii creatori au reuşit să transforme patima în virtute.

Statuia lui Beethoven de la Bonn cu mască

Statuia lui Beethoven de la Bonn cu mască

Pandemia de coronavirus a pus la pământ în 2020 cultura şi arta. Încurajările clasei politice, care îndemna la identificarea unor soluţii creatoare, au părut cam neajutorate. Deşi dificultăţile financiare ale multor instituţii culturale şi creatori de artă sunt imense, şi nu sunt toţi atât de bucuroşi de apariţia pandemiei precum actorul şi cântăreţul Tom Schilling, care a declarat că "situaţiile extreme sau tragediile îi provoacă o anume bucurie" iar lockdown-ul din primăvară l-a făcut să se simtă "înaripat", concepte noi şi interesante au ajutat la traversarea, cu fruntea sus, a situaţiei tensionate din ultimele luni.

Concerte 

Anul 2020 a rămas marcat fără doar şi poate de noile "norme de igienă". După lockdown-ul din primăvară ele au devenit necesare pretutindeni, în măsura în care teatrele şi sălile de concert s-au redeschis pentru public, cu limitările de rigoare. Spectacolele au fost întâmpinate cu entuziasm de public şi de artişti în întreaga Germanie. Instituţii cum ar fi Filarmonica din Hamburg, "Elbphilarmonie", au mizat pe mai multe concerte în aceeaşi zi, cu schimbări în componenţa orchestrei. Marea problemă a rămas pretutindeni rentabilitatea scăzută a actului de cultură, din cauza numărului mic de spectatori admişi în sală. Iar în această iarnă, toate sălile de concerte din Germania sunt închise din cauza pandemiei. 

Streaming

Cluburile, teatrele şi orchestrele au dovedit că spectacolele online sunt posibile. Imediat după debutul lockdown-ului, cluburi din Berlin s-au asociat sub deviza "United We Stream" şi au transmis online petreceri direct în casele publicului care nu mai avea acces în locurile respective. Discjockeii s-au ocupat live de muzică în cluburi, în faţa unor ringuri de dans goale. Şi orchestrele au făcut uz de această metodă la nivel global. Pianistul Igor Levit, de pildă, a susţinut concerte de la el din sufragerie, iar artistul Alexander Iskin a putut fi urmărit la lucru live vreme de 50 de zile, cu ajutorul unei camere video.

Realitate virtuală

Teatrul de Stat din Augsburg a produs înscenări Virtual Reality, care au putut fi urmărite de acasă cu ajutorul ochelarilor VR, fără riscul infectării cu coronavirus. Cine doreşte să vadă spectacolele de teatru şi balet o poate face prin streaming cu proprii ochelari sau prin serviciul de închiriere existent la nivelul întregii ţări. Această variantă promite o calitate mai mare, comparativ cu spectacolele online obişnuite. Teatrul afirmă că perspectiva de 360 de grade excede graniţele timpului şi spaţiului şi face din spectacol o experienţă unică. Şi muzeele au reacţionat la lockdown, oferind tururi digitale de expoziţie.

Arta în vreme de pandemie

Coronavirusul va influenţa arta pe termen mai lung, cu siguranţă. Cum vor interpreta scriitorii, pictorii, cântăreţii şi actorii propriile experienţe şi schimbările survenite în societate? Salonul Kunsthaus din Bregenz nu a vrut să aştepte prea mult răspunsul la această întrebare şi a invitat artişti să participe la expoziţia "O vreme de neuitat". Unii au trimis lucrări actuale cu referire la prezenta criză, alţii lucrări mai vechi, pline de melancolie, sceptice faţă de teza progresului continuu, în care se prefigurează cumva pandemia.