Cum a reaprins moartea lui George Floyd o mişcare globală? | Global | DW | 08.03.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Cum a reaprins moartea lui George Floyd o mişcare globală?

Fostul poliţist Derek Chauvin este judecat începând de astăzi pentru prezumtiva ucidere a lui George Floyd, a cărui moarte a provocat ample revolte. Va relansa procesul lupta contra discriminării afro-americanilor?

Vreme de opt minute şi 46 de secunde, ofiţerul de poliţie, pe atunci, Derek Chauvin a apăsat cu genunchiul pe ceafa lui George Floyd, un american de culoare în vârstă de 46 de ani. Un alt poliţist, Alexander Kueng, apăsa cu genunchii partea superioară a piciorelor lui Floyd, iar colegul lor J. Thomas Lane, îl încătuşa pe suspect. Asta se întâmpla la Minneapolis, pe 25 mai, anul trecut

Pe o stradă, lângă o maşină de poliţie, ei l-au ţintuit pe Floyd la pământ. "Vă rog, vă rog, vă rog, nu pot să respir" a tot bolborosit Floyd, de vreo 20 de ori. Ultimele sale cuvinte amintesc de cele rostite în 2014 de Eric Garner, care a murit şi el în timp ce poliţia încerca să-l aresteze.

Când Floyd şi-a pierdut cunoştinţa, poliţiştii nu au slăbit strânsoarea. Chauvin şi ceilalţi şi-au luat mâinile de pe el abia când a sosit o salvare, la aproape două minute după ce Keung le-a spus colegilor că nu mai simte pulsul celui reţinut, după cum precizează procurorii. Floyd a fost ulterior declarat decedat într-un spital din apropiere.

George Floyd era neînarmat. La momentul respectiv, potrivit declaraţiei departamentului de poliţie din Minneapolis, el părea intoxicat şi "suferind de tulburări de ordin medical." Poliţia spune că a răspuns unui apel telefonic, în care i se aducea la cunoştinţă că un bărbat a încercat să plătească ceva cu o bancnotă de 20 de dolari falsă, iar descrierea prezumitvului infractor s-a potrivit cu înfăţişarea lui George Floyd. Poliţiştii i-au cerut lui Floyd să iasă din maşina sa şi susţin că acesta "a opus rezistenţă fizică" după ce a coborât din vehicul.

Poliţiştii l-au culcat la pământ şi ulterior au încercat să-l aşeze în interiorul unei maşini de poliţie. În cele din urmă l-au culcat iarăşi la pământ, într-o poziţie care s-a dovedit fatală. În acel timp, George Floyd a strigat-o pe mama sa defunctă şi i-a implorat pe poliţişti, spunându-le că nu vrea să moară.

Vara protestelor globale

În vreme ce George Floyd nu a fost singura persoană de culoare care a murit de mâna unor ofiţeri de poliţie din SUA, imaginile care l-au prezentat sufocat încetul cu încetul au făcut înconjurul lumii. Moartea sa, mai mult ca oricare alta înainte, a reaprins protestele în favoarea mişcării Black Lives Matter, o mişcare apărută în 2014, după împuşcarea mortală a lui Trayvon Martin, un adolescent de culoare neînarmat.

La început, zeci de mii de protestatari din SUA au ieşit paşnici în stradă, dar la câteva zile după moartea lui George Floyd, unele proteste au devenit violente. S-a relatat despre jafuri, acte de vandalism şi chiar împuşcături. Au fost incendiate maşini şi au existat ciocniri cu forţele de ordine. A fost mobilizată Garda Naţională, de vreme ce unii oficiali guvernamentali, inclusiv preşedintele de atunci, Donald Trump, i-au acuzat pe unii protestatari că sunt implicaţi în acte de "teroare domestică".

SUA Washington | Black Lives Matter | Proteste

Black Lives Matter: Proteste contra rasismului (Washington, 28.08.2020)

În răstimp, în alte state din întreaga lume, statui care simbolizau injustiţia rasială au fost dărâmate de pe socluri iar protestatarii solicitau eforturi anti-rasiste mai ample.

În Belgia, protestatarii au distrus simboluri ale regelui belgian Leopold al II-lea, care a colonizat Republica Democratică Congo. În timpul domniei regelui respectiv, milioane de congolezi au fost ucişi. În Marea Britanie, demonstranţii au dărâmat de pe soclu statuia lui Edward Colston, un negustor de sclavi care a trăit în secolul al XVII-lea. În Germania au avut loc unele din cele mai ample proteste din afara SUA, manifestanţii cerând asumarea propriului trecut colonial şi combaterea rasismului existent în ţară.

Masa critică şi-a dat seama că "ceva nu e în regulă"

Moartea lui George Floyd a provocat ample proteste la nivel naţional şi internaţional din mai multe motive, explică David Elcott, profesor la New York University, specializat în community building şi mişcări sociale.

"Un motiv este cumulativ. În multe locuri din SUA au existat suficiente circumstanţe aparent suspecte, care au făcut ca o masă critică să înceapă să vadă că ceva este fundamental greşit", spune el.

Elcott compară efectul cu un fenomen chimic. "Avem un  lichid clar la care adăugăm o picătură, apoi a doua şi a treia şi nimic nu se întâmplă. Dar la a patra picătură, întreg lichidul îşi schimbă culoarea."

În plus, materialul video înfăţişând uciderea lui Floyd, care a circulat în întreaga lume, a fost pur şi simplu înfiorător, spune Kenneth Nunn, profesor de Drept la Universitatea din Florida, specializat în relaţii inter-rasiale şi brutalitatea poliţiei. "Este oribil. Şi te face să intuieşti că (Chauvin) a mai făcut astfel de lucruri", afirmă Nunn.

În video se vede că Floyd acţionează calm. Astfel, factori care ar fi diminuat simpatia publicului pentru persoana arestată nu există, mai adagă el.

Se pot aştepta reforme pozitive?

Moartea şi protestele care au urmat au avut loc în ciuda restricţiilor impuse de pandemie, care izbucnise cu cu câteva luni înainte. În numeroase oraşe, protestatarii au nesocotit interdicţiile şi ordinele de a nu ieşi din case, pentru a lua parte la manifestări.

Şi restricţiile legate de pandemie au contribuit la amplificarea protestelor, spun Nunn şi Elcott, fiindcă oamenii nu prea aveau ce face şi erau dornici să iasă din case.

Protestele "au durat o vară întreagă", aminteşte Elcott, care evidenţiază că, din perspectivă istorică, este neobişnuit ca oamenii să demonstreze în lunile de vară împotriva nedreptăţilor rasiale.

Dar, în ciuda protestelor şi revoltelor, puţine lucuri s-au schimbat în privinţa impunerii legii, afirmă Nunn. "Problema există de foarte multă vreme. În SUA, poliţiştii sunt antrenaţi de parcă s-ar afla în război."

"Trebuie să ajungem într-un punct în care poliţiştii să nu mai fie astfel instruiţi. Dar până când va avea loc această schimbare va mai trece un timp, după părerea mea", a conchis Nunn.