1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum îți pregătești organismul pentru confruntarea cu Covid

27 august 2020

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. dr. Cristian Oancea ne împărtășește din experiența și cunoștințele dobândite în ultimele 7 luni de luptă împotriva Covid-19

https://p.dw.com/p/3hb0L
Un barbat care face jogging
Imagine: picture-alliance/dpa/D. Naupold

Covid-19 este o boală gravă, care afectează în special plămânii, dar în unele cazuri nu iartă nici alte organe, de exemplu inima. Putem să facem ceva ca să ne dezvoltăm capacitatea respiratorie, să ne întărim organismul înainte de o eventuală infectare?

Da, putem să facem. De exemplu, vă pot spune ce fac eu, practic.

În primul rând, eu fac sport. Nu am renunțat la sport decât în timpul stării de urgență. Fac jogging sau alerg pe bandă cât de mult pot. Asta ajută foarte bine și cordul, și plămânii ca să se mențină la capacități optime.

Sportul înseamnă sănătate întotdeauna – că alergi, că faci exerciții în aer liber (cum am observat acum că se întâmplă la multe săli de fitness).

În al doilea rând, trebuie să fim atenți la alimentația noastră. Eu am suplimentat-o în această perioadă cu mai multe fructe, mai multe legume. Am mers mai mult și pe alimente imunostimulante, cum este ceapa sau cum este usturoiul.

Sucurile fresh sunt foarte bune, imunostimulante.

Ca suplimente nutriționale, eu am completat cu Vitamina C de 1 gram/zi în perioadele în care simțeam că sunt așa, mai low energy, și m-a ajutat foarte mult.

Sportul înseamnă sănătate, alături de o alimentație corectă și echilibrată. Multe salate, multe fructe. Și eu sunt carnivor (râde – n.red.), dar în perioada asta e bine să mâncăm o carne de calitate mai bună, cu aport mai redus de nutrienți.

Am remarcat că una dintre comorbiditățile care apar frecvent în cazul pacienților decedați este obezitatea. E indicat să ținem cure de slăbire în această perioadă?

Nu cred că în perioada asta trebuie să începem regimuri alimentare drastice, adică să slăbim forțat, rapid.

Eu cred în echilibru, cred că trebuie să ne menținem sănătoși, atât la nivelul aparatului cardio-respirator, dar și la nivel mental, pentru că dacă te prăbușești mental, prăbușești efectiv și toate celelalte relee imune.

Au trecut aproape 7 luni de la debutul pandemiei. Ce le puteți spune acum celor care susțin că n-ar fi vorba decât despre o gripă mai aparte?

Sunt diferențe mari.

Vorbim despre trei lucruri diferite: Covid-19 (adică SARS-Cov-2) , virusurile de sezon (cele normale, banale) și gripa.

Gripa are un debut ușor viral, dar în câteva ore simptomele sunt atât de pronunțate, atât de accentuate și de accelerate! Sindromul termic, febril, este foarte ridicat, foarte înalt. Durerile musculare, articulare sunt foarte puternice, starea de rău este foarte pronunțată, e aproape de bronho-pneumonie, să spun așa.

În schimb, în cazul SARS-Cov-2 avem foarte mulți pacienți asimptomatici, mai ales copiii.

Apoi, sunt cei care dezvoltă simptome. Unii pot dezvolta simptome ușoare, specifice virozelor respiratorii de sezon.

Problema apare, însă, la formele moderate și severe, care dau în acele ”pneumonii” (pentru că avem și pneumonii virale) cu desen de tip ”sticlă mată” și care merg spre insuficiență respiratorie.

Vă întrerup cu o scurtă întrebare suplimentară: Dvs știți de ce sunt unii infectați asimptomatici?

Este un mare mister, adică eu nu cred că există un cercetător care să-l fi elucidat. Inițial, am zis că imunitatea este de vină, că dacă ești ceva mai hipoimun, dezvolți infecția. Dar primele cazuri au apărut și la persoane hiperimune!

Avem trei fenotipuri: hipoimunitate, hiperimunitate și anarhia imună (acea furtună de citokine).

În acest moment, când vorbim, nu există o explicație medicală fizio-patologică din care să aflăm de ce un anumit fenotip de pacient este asimptomatic sau un anumit fenotip dezvoltă forme moderate sau severe.

Iar acest lucru se traduce și în practica clinică, în ceea ce vedem noi în spital: Am avut foarte mulți asimptomatici, cum am avut și foarte mulți pacienți cu comorbidități sau vârstnici care au trecut foarte bine prin boală. Dar am avut și pacienți tineri, fără nicio comorbiditate, cu vârste de 22, 38, 41, 43 de ani care au decedat.

Revenind, am decelat tulburări la nivel plasmatic, lucru nemaiîntâlnit de noi în practica clinică, ținând cont că tulburările de coagulare se raportează la nivelul eritrocitelor, la nivelul masei roșii, ca să îi spun așa.

Deci sunt niște fenomene medicale pe care cu greu ni le putem explica la nivel biologic și molecular.

La nivel clinic, tratând simptomatic în decursul acestor luni, am identificat câteva formule care pot prezenta un grad de risc, cum este diabetul sau persoanele cu obezitate, dar, repet, am avut și pacienți tineri care au decedat fără nicio explicație aparentă.

La nivel biologic, molecular, încă nu avem o clarificare a acestor mecanisme patologice.

Citiți articolul integral AICI.