Cultura română – încă prea puţin cunoscută în occident

Domnule Dieter Topp, premiul instituţiei pe care o conduceţi, înfiinţată în 1992 la iniţiativa fostului ministru federal de externe, Hans-Dietrich Genscher, revine în acest an României, mai precis Teatrului de Stat din Timişoara şi regizorului Radu Afrim. Care sunt meritele pentru care este decernat premiul KulturForum Europa şi de ce v-aţi oprit atenţia în acest an asupra unor exponenţi ai teatrului românesc?

Dieter Topp: În fiecare an distingem o persoană, un grup sau o instituţie, pentru efortul deosebit depus în plan cultural în slujba ideii europene. Ne-am oprit atenţia în mod deosebit asupra Bulgariei şi mai ales asupra României în aceşti doi ani de la integrarea lor în marea familie europeană. Am avut astfel prilejul să constatăm la faţa locului cum tinerii scriitori, regizori şi directori de teatru, sunt implicaţi puternic într-un proces novator, cu deschidere spre occident. Am apreciat în mod deosebit activitatea regizorului Radu Afrim, care realizează de fiecare dată spectacole remarcabile, toate înscenările sale având o pronunţată componentă socială. Montările sale nu au niciodată un final dramatic, implicând moartea şi haosul, ci dimpotrivă, deschizând o perspectivă pozitivă spre viitor.

Iniţial am vrut să distingem punerea în scenă a piesei "Boala familiei M", dar între timp ne-a atras atenţia o altă montare de-a lui Radu Afrim, care va avea premiera probabil pe 30 aprilie la Teatrul Naţional din Timişoara. Această piesă - "Roosevelt Place" - care provine din spaţiul sud-american, e şi mai critică, cu o componentă socială şi mai pregnantă. La prima vedere nu există asemănări între personajele piesei şi actualitatea românească. Dar vor apărea probleme din cauza tipologiei umane, a limbii şi a caracterelor sociale. A face însă teatru modern înseamnă a fi conectat la pulsul vremii şi a transporta acest lucru pe scenă. Aşa s-a întâmplat cu Radu Afrim când a pus în scenă piesa "Pillowman" la Brăila. Ea a fost interzisă de autorităţile locale, probabil în contextul apropiatelor alegeri din România, tocmai din cauza caracteristicilor amintite, pe motiv că nu ar fi indicată pentru publicul tânăr. Aşadar din păcate s-a produs un act de cenzură, în frumosul oraş Brăila, ceea ce nu se împacă tocmai bine cu valorile europene.

Puteţi numi câţiva dintre laureaţii premiului KulturForum Europa din anii precedenţi?

Dieter Topp: Au fost persoane care, ca şi Radu Afrim, s-au implicat social. Primarul oraşului Neapole, cel al Barcelonei sau cel al Vienei. Acesta din urmă a fost distins pentru eforturile de deschidere a Austriei, respectiv a Vienei spre răsărit. Apoi figura proeminentă a social-democraţilor germani, Johannes Rau, pentru susţinerea apropierii dintre Europa şi Israel. Annemarie Renger a fost prima noastră laureată pentru promovarea drepturilor femeilor.

Domnule Dieter Topp, aţi devenit un bun cunoscător al vieţii culturale româneşti. Din nefericire, mediile internaţionale nu transportă adesea aspectele pozitive din România. Cum ar putea România să-şi îmbunătăţească imaginea în afară?

Dieter Topp: Relatările pozitive din presă sunt prea puţine, iar sloganul potrivit căruia veştile pozitive sunt neinteresante este foarte vizibil în cazul României. Aş vrea să apelez la teatrele româneşti, fie din Bucureşti, Timişoara, Braşov sau Sibiu, la scriitorii din ţară şi să-i încurajez să se adreseze opiniei publice, să contribuie cu ajutorul presei supra-regionale şi desigur şi a celei regionale, la transmiterea unei imagini pozitive în afară. E foarte important căci, din păcate, se cunosc mult prea puţine lucruri pozitive despre România.

O cale ar fi, după cum aţi afirmat-o în mai multe rânduri, promovarea turismului cultural.

Dieter Topp: Cultura română a fost timp de multă vreme aproape necunoscută în occident. Se auzea doar de americanisme, gen Dracula şi alte asemenea. România are o lungă istorie şi multe obiective de interes cultural în diferitele oraşe, regiuni, desigur şi în capitală. Din păcate nu există un oficiu central de promovare a turismului cultural în România. Cei interesaţi ar putea astfel să afle mai multe despre istoria şi frumuseţile culturale şi geografice ale României pentru a se decide să o viziteze. Mai ales în vremuri de recesiune, turismul cultural ar putea juca un rol deosebit de important: aduce bani în ţară, se creează locuri de muncă şi atrage şi alte lucruri pozitive supă sine. De aceea e nevoie de un oficiu de turism central, responsabil pentru Bucureşti şi pentru întreaga ţară. Două exemple pozitive există chiar în vecini, la Budapesta şi Viena.

Anul acesta are loc o nouă ediţie a Festivalului George Enescu. Ce s-ar putea face pentru a trezi mai mult interesul în străinătate asupra acestui eveniment cultural de primă mărime din România?

Dieter Topp: Enescu este din păcate cunoscut în afara mai mult de oamenii de specialitate. Dacă ar exista un oficiu central de turism, acesta ar putea promova deja cu un an înainte programul festivalului, pe care directorul Artexim, dl. Constantinescu îl întocmeşte în mod exemplar din timp. Acest oficiu ar putea apoi trimite programul agenţiilor de presă străine şi jurnaliştilor. Organizatorii festivalului fac foarte mult, dar nu este treaba lor să atragă vizitatori în ţară.