Cu trenul sau cu avionul?

Cât costă un bilet de avion de la Londra la Paris? Răspunsul se găsește ușor pe internet. Biletele ieftine determină tot mai mulți oameni să facă scurte călătorii în Europa: city breaks, vizite familiale sau călătorii de afaceri. Călătoria cu avionul este destul de rapidă pentru un sfârșit de săptămână și costă deseori mai puțin decât una cu trenul. Mulți dintre noi fac însă aceste călătorii știind că în spatele lor se ascund și alte costuri. Nu în ultimul rând, călătoria cu avionul și emisiile ridicate de gaze cu efect de seră duc la grăbirea încălzirii globale.

Pentru a calcula costurile adevărate ale călătoriilor, DW a făcut o comparație, punând laolaltă mii de bilete, ore de călătorie, cantități de emisii CO2 pentru trenuri și avioane, pe șase rute: Berlin-Varșovia, München-Budapesta, Londra-Amsterdam, Londra-Marsilia, Paris-Barcelona și Zürich-Milano.

Analiza noastră arată care sunt rutele, pe care călătoriile cu trenul trenul sunt mai competitive decât cele cu avionul, și cum crește de fapt prețul în momentul în care ne gândim că plătim pe termen lung pentru distrugerea mediului înconjurător.

Prețurile biletelor

Pentru fiecare dintre aceste rute am verificat prețurile a mii de tichete, cu șase săptămâni înainte de plecare. Prețurile pentru biletele de avion le-am căutat pe Google Flights, iar cele de tren pe Trainline. Aceste două platforme compară prețurile diferitelor companii de călătorie. Grafica arată cât costă în medie pe săptămână cea mai ieftină legătură cu trenul și cu avionul. Pentru itinerariile pe care operează companii de zbor low-cost, nu este o surpriză faptul că un bilet de avion costă mai puțin decât unul de tren. Dar totuși pe trei rute, biletele de tren au fost mai ieftine.

Timpul de călătorie

Uneori ne sperie călătoria lungă cu trenul, mai ales în comparație cu zborul cu avionul. Dar, de fapt, comparația nu este corectă, pentru că trenul face legătura de regulă între centrele orașelor. În concluzie, ajunge să fii la gară cu câteva minute înaintea plecării - cu excepția unor rute către Marea Britanie. În schimb, drumul până la aeroport, trecerea prin controalele de securitate, așteptarea la poarta de îmbarcare, ieșitul din aeroportul la care aterizezi, pot prelungi călătoria chiar și cu trei ore. Din acest punct de vedere, călătoria cu trenul pare a avea mai multe avantaje.

Emisiile de dioxid de carbon

Oricine a zburat cel puțin o dată cu o companie aeriană low-cost cunoaște costurile suplimentare: pentru un bagaj în plus, pentru un loc confortabil, trebuie să scoatem mai mulți bani din buzunar. Cum se pot însă măsura costurile ascunse ale călătoriei? Pentru emisiile de gaze de seră, DW a folosit cifrele oferite de IFEU, o firmă de consultanță în probleme de mediu, care a inițiat site-ul EcoPassenger. Această pagină web calculează emisiile pro pasager pe ruta dorită. Pentru a calcula costurile de mediu, trebuie, în primul rând, să determini câte gaze de seră emite un avion în timpul zborului. Ca o comparație: în rezervorul unui Boeing 747 încap peste 200.000 litri de kerosen - aproximativ la fel de mult combustibil cât ar încăpea în 4.000 de automobile mici. Cel mai mult combustibil se consumă în faza de decolare și pentru ridicarea avionului până la altitudinea de croazieră. Așadar, pentru o rută scurtă cu avionul e nevoie de mai mult combustibil per kilometru decât la o rută lungă: 75 grame kerosen/kilometru/pasager pentru o rută de 250 km față de 33 de grame per kilometru și pasager, la un zbor de 1.000 de km.

Este destul de simplu de calculat cât CO2 se consumă la arderea kerosenului. Dar motoarele emit în cantități mari și alte substanțe care dăunează mediului, iar oamenii de știință nu pot încă să determine cu exactitate cât de dăunătoare sunt acestea. Efectele suplimentare pe care le au asupra atmosferei emisiile de dioxid de azot, de ozon, de aburi, de funingine și compuși de sulf, se măsoară prin așa-numitul ”Radiative Forcing Index”. IFEU presupune că efectul de seră apare în momentul în care avionul se ridică la peste 9 km.

Trenurile de mare viteză funcționează pe bază de curent electric, astfel încât gazele de seră produse sunt calculate în funcție de emisiile de pe urma producerii energiei necesare. Acest lucru diferă de la o țară la alta. De pildă, în anul 2015, Polonia producea 89% din energia electrică pe bază de cărbune, gaz și petrol. În Germania, numai 58% din energia electrică este produsă astfel.

Prețurile biletelor plus costurile sociale cauzate de emisiile de CO2                 

Timpul de călătorie și costul biletului nu sunt greu de calculat, însă cum putem ști dacă 240 kg de CO2 reprezintă un preț acceptabil pentru călătoria noastră de weekend? Aici intră în joc costurile sociale ale CO2 (social costs of carbon). Economiștii lucrează de ani de zile la găsirea acestui răspuns. Teoria este că atunci când putem calcula cât ne costă schimbările climatice - luând în considerare faptul că gazele de seră produc încălzirea globală - am putea pune un preț pe emisiile de CO2. Oficiul SUA pentru protecția mediului, EPA, a calculat costurile ca fiind de 42 dolari americani / tonă metrică în 2020 și 69 dolari până în anul 2050. Dar unii oameni de știință susțin că aceste cifre nu iau în considerare efectele catastrofale ale schimbărilor climatice și că prețul ar trebui să fie de cel puțin zece ori mai ridicat. DW a stabilit suma la 574 dolari americani (489 euro) per tonă metrică de CO2, bazându-se pe rezultatele studiilor Institutului Irlandez de Cercetare Economică și Socială. Aceasta este cea mai mare estimare a costurilor sociale ale emisiilor de CO2.

Deci, dacă adăugăm aceste costuri ale emisiilor de CO2 la prețul biletului nostru de avion sau de tren, situația arată cu totul altfel. Am realizat o diagramă care cuprinde toți factorii - costul călătoriei, timpul călătoriei și emisiile de CO2 pentru fiecare rută. Triunghiurile mici reprezintă călătoriile cele mai avantajoase ca preț, cele mai rapide și cele mai ecologice. Dacă luăm în considerare toate aceste aspecte, ajungem la concluzia că trenul este mai avantajos decât avionul, pe aproape toate rutele.

Taxa pe CO2
Sigur că aici este vorba despre un experiment. Nu există un consens academic, nici în ceea ce privește costurile sociale reale ale emisiilor de CO2, nici dacă luarea lor în calcul îi determină pe oameni să fie mai atenți față de mediu. O taxă pe emisiile de CO2 adăugată la prețul biletelor ar putea probabil determina călătorii să aleagă opțiuni care dăunează mai puțin mediului.

David Hodgkinson, conferențiar la Universitatea din Australia de Vest, argumentează în favoarea unei astfel de taxe pe emisiile de CO2, mai ales dacă ne gândim la cât este de complicată reducerea unitară a emisiilor de la țară la țară. ”Oamenii înțeleg acest lucru”, spune Hodgkinson. ”Probabil că nu le convine, dar înțeleg avantajele unei astfel de taxe. Cei mai mulți, încusiv companiile aeriene, ar înțelege cât ar fi de necesară creșterea prețurilor pentru emisiile cauzate de zboruri”.

Hodgkinson vede cu ochi critici inițiativele deja existente de a reduce emisiile produse de avioane, chiar și schema internațională a organizației aviației civile de compensare a emisiilor de carbon. ”Statele au semnat, companiile aeriene sunt de acord, dar aici nu este vorba despre miezul problemei emisiilor. Acestea vor crește probabil de la an la an”, spune specialistul. ”Pentru unele companii aeriene nu se va schimba nimic până în 2030, iar noi nu știm cum va arăta lumea în 2030, din punct de vedere al emisiilor”. 

Roger Tyers, cercetător la Universitatea Southampton, nu crede că majorarea prețurilor va fi de ajuns pentru a scădea cererea de zboruri. ”Zborul este ceva atât de obișnuit în comportamentul oamenilor, încât nu cred că prețurie mai mari ar putea schimba ceva”, spune acesta. ”Cei care zboară sunt - la nivel global văzut - bogați, astfel încât nu vor fi deranjați de majorarea prețurilor”. Într-adevăr, studiile arată că numai două până la trei procente din populația globală își permit un zbor internațional pe an.

Tyers consideră că trebuie să se investească mai mult în trenuri de mare viteză, pentru a face călătoria cu trenul mai atractivă. Și că oamenii au nevoie de stimulente culturale, pentru a-și schimba atitudinea față de mediu. Șefii guvernelor europene nu doresc, spune acesta, să contracareze creșterea numărului pasagerilor companiilor aeriene. ”Este o sursă deosebit de sigură de creștere economică”, adaugă Tyers. Guvernele nu doresc să se discute despre avantajele și dezavantajele călătoriei cu avionul.