Cu sau fără basma?

Basmaua sau năframa cu care femeile musulmane îşi acoperă creştetul a încins spiritele în ultima vreme şi a dat de lucru şi tribunalelor. Acest detaliu vestimentar este purtătorul celor mai variate conotaţii: poate fi simbol religios, expresia unui sistem de valori patriarhale, indiciu al protestului politic,semnal al asupririi femeilor sau pur şi simplu marcă identitară.

Interpretările diverse date basmalei, însuşi felul în care ea este purtată de posesoare, conform unor anumite reguli stricte mai degrabă decît capriciilor modei (pretîndu-se tocmai de aceea la cele mai diverse speculaţii) împarte în două mulţimea observatorilor: unii sunt pentru interzicerea purtării basmalei de către femei în serviciile publice alţii, dimpotrivă, pentru acest acoperămînt al capului, acceptabil oriunde şi oricînd.

Un NU spus basmalei în şcoli

În 2004, cazul unei profesoare musulmane din landul Baden-Würtemberg care voia cu orice chip să poarte basmaua şi la şcoală a ajuns pînă la Curtea Constituţională din Karlsruhe,verdictul a fost un NU dar o bază legală a acestei interdicţii nu există. Cît despre dilema este sau nu basmaua un simbol politic– aceasta a rămas în continuare netranşată.

În schimb, în primul rînd în landul Baden-Würtemberg, apoi şi în landurile Bavaria, Hessa, Bremen, Saxonia Inferioară, Rhenania de Nord Westfalia şi Thüringen, au fost emise ordonanţe care interzic purtarea basmalei în şcoli şi universităţi. Decizia este menită să asigure prezervarea neutralităţii învăţămîntului de influenţele politice religioase, de diverse concepţii şi practici care nu sunt conforme cu principiile statului de drept. Ceea ce nu a oprit valul de procese. Recent, Tribunalul Administrativ din Leipzig a respins plîngerea unei profesoare musulmane.

Basmaua - măr al discordiei

Controversele au luat amploare şi în societate; dacă purtatul basmalei ca şi a altor însemne identitare sau religioase constituie o expresie firească a multiculturalităţii dar şi un stimulent al eforturilor de integrare a străinilor -pentru unii, există şi categoria celor care cred că tocmai exhibarea ostentativă a acestor particularisme ar pune piedici integrării străinilor, imigranţilor,într-o societate laică, secularizată.

Basmaua, baticul sau năframa cu care femeile musulmane îşi acoperă capul, stîrneşte dezbateri încinse şi în cercurile militantelor pentru drepturile femeii.

Dar ce spun femeile?

Pentru avocata germano-turcă Seyran Ates basmaua semnalizează oprimarea femeii, pentru militanta canadiană pentru drepturile omului Irshad Manji, acelaşi acoperămînt al capului nu ar spune nimic despre convingerile purtătoarei relevînd chiar siguranţa, încrederea în sine a femeilor musulmane pe calea emancipării lor în societăţile moderne.

Alice Schwarzer, celebra publicistă germană, egerie a feminismului intelectual, întrevede în basma nimic altceva decît stindardul islamismului, conferind acestui accesoriu textil puternice conotaţii politice şi religioase.

Şi care este situaţia în restul ţărilor occidentale? În Franţa, dezbaterile nu sunt mai puţin încinse ca în Germania dar acolo purtatul basmalei le este interzis pînă şi elevelor şi studentelor. În Austria şi Marea Britanie, nu există o interdicţie în privinţa purtatului basmalei în serviciile şi stabilimtentele publice. Cîte bordeie atîtea obicee…sau poate totuşi, nu?