1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

CSI şi ambiţiile imperiale ale Rusiei

Stefan Laak / Petre Iancu28 noiembrie 2006

La 15 ani de la înfiinţare, CSI riscă să dispară, iar influenţa Rusiei este tot mai contestată.

https://p.dw.com/p/B1Hl
Alexander Lukashenko - Bielorusia(dreapta), Mikhail Saakashvili - Georgia
Alexander Lukashenko - Bielorusia(dreapta), Mikhail Saakashvili - GeorgiaImagine: AP

Preşedintele Rusiei, Valdimir Putin absolvă în aceste zile summit după summit. Întrunirea la vîrf ruso-europeană de la Helsinki a fost umbrită de asasinarea la Londra a unuia dintre cei mai fermi critici ai Kremlinului, britanicul Alexander Litvinenko, fost ofiţer al serviciilor de securitate ale Rusiei. In capitala Bielorusiei, Putin se întîlneşte cu liderii statelor CSI. Comunitatea Statelor Independente s-a creat după dezintegrarea URSS, în scopul perpetuării cooperării economice şi a politicii externe a fostei Uniuni Sovietice. Dar la 15 ani de la înfiinţare, CSI riscă să dispară, iar influenţa Rusiei fiind tot mai contestată.

Temeri în celelalte foste republici sovietice

Întîlnirea de la Minsk e o reuniune a neînţelegerilor, tensiunilor şi conflictelor. Rusia este, incontestabil, ţara cea mai influentă şi mai puternică a Comunităţii Statelor Independente. Or, tocmai această putere nemăsurată şi pretenţia Moscovei de a o exercita hegemonial a iscat intense temeri în celelalte foste republici sovietice. Preşedintele Georgiei a rezumat situaţia, afirmînd că ”starea de spirit a populaţiilor noastre e critică. Iar Comunitatea Statelor Independente are probleme nu doar în Georgia, ci pretutindeni”.

Cazul Georgiei

E notoriu că relaţiile dintre Moscova şi Georgia sunt, de multă vreme, extrem de tensionate. Orientarea proocidentală a oficialităţilor gruzine, expulzarea de către Rusia a unor cetăţeni ai Georgiei, blocada economică la care Kremlinul supune micul stat din Caucaz, precum şi conflictul privind scumpirea exorbitantă a preţului perceput de Rusia pentru livrările ei de gaze au evidenţiat cît de proaste sunt raporturile mutuale. De un parteneriat între Moscova şi Tbilisi nici vorbă nu mai poate fi. Cu toate acestea, preşedintele Georgiei, Sakaşvili, a anunţat că va căuta să vorbească la Minsk cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a a găsi o ieşire din actuala criză.

Cazul Republicii Moldova

Dar Sakaşvili nu e singurul nemulţumit. Şi Republica Moldova precum şi Ucraina au întors spatele „marelui frate” de la Moscova, căutînd să stabilească legături cît mai strînse cu UE. Preşedintele Moldovei, Voronin, a subliniat că problema rezidă în pretenţiile de supremaţie ale Rusiei. „Pur şi simplu nu putem scăpa de sindromul imperiului sovietic. Nu putem vorbi veşnic de un frate mai mare şi altul mai mic”, s-a plîns Voronin.

Putin doreşte integrarea economică a statelor CSI

Asemenea declaraţii critice nu sunt de natură să suscite simpatia preşedintelui Rusiei sau înţelegere din partea lui Putin. Rusia n-ar avea „interesul să resuscite Uniunea Sovietică”, susţine Kremlinul. Dar, potrivit lui Putin, „federaţia are datoria de a încerca, împreună cu alte state ale CSI, să edifice un puternic spaţiu economic în regiune. "Trebuie să ne prevalăm de avantajale evidente pe care le deţinem în faţa altor parteneri în concurenţa de pe piaţa mondială, a afirmat Putin precizînd că vrea „nu doar o coordonare a ţărilor CSI, ci integrarea lor economică”. Şeful Kremlinului a adăugat că pentru politica externă a Rusiei, „cooperarea cu statele CSI ar deţine prioritate absolută”.

Toate acestea nu vor duce la o înlesnire a procedurii de eliberare a vizelor de călătorie ruseşti, a avertizat şeful adjunct al diplomaţiei ruse, Denisov. Demnitarul moscovit a estimat că nu se poate ignora faptul că influenţa Rusiei asupra celorlalte ţări CSI, cu excepţia Bielorusiei, ar fi supusă unor crescînde presiuni, ceea ce ar fi avut efecte negative asupra relaţiilor bilaterale.

Moscova riscă să piardă aliatul principal

Însuşi aliatul principal al Moscovei, Bielorusia, ameninţă să-i facă noi neplăceri lui Putin. Liderul de la Minsk, Alexander Lukaşenko a anunţat că se va alătura Ucrainei în combaterea preţului pentru gaze practicat de concernul de stat rusesc Gazprom. Gigantul energetic de la Moscova anunţase că va spori preţul perceput autorităţilor din Minsk pentru mia de metri cub de gaz de la modica sumă de 40 la un preţ de nu mai puţin de 200 de dolari – o scumpire de tot pipărată pentru un stat falimentar precum Belarus.