Crize vechi și noi: 60 de ani de la înfiinţarea programului DW în limba rusă | Societate | DW | 01.08.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Crize vechi și noi: 60 de ani de la înfiinţarea programului DW în limba rusă

Programul DW Rusă lua naștere la 1 august 1962. URSS era principalul adversar al Occidentului. Cum rămâne cu Rusia zilelor noastre? Christian F. Trippe, şeful redacţiei în limba rusă, priveşte în trecut și în viitor.

Walter Ulbricht și Nikita Hrușciov

În ziua în care a început să emită programul în limba rusă la DW, Walter Ulbricht l-a vizitat la Moscova pe Nikita Hrușciov

În vara anului 1962, liderul sovietic Nikita Hrușciov se afla în căutarea unei poziționări în politica externă. Dezghețul din relațiile cu Occidentul se încheiase definitiv. Criza de la Berlin avea efecte.

În toamna anului precedent, tancurile americane și sovietice se aflaseră față în față la Checkpoint Charlie, zile întregi, gata de luptă. În seara zilei de 1 august, șeful de stat și liderul partidului din RDG, Walter Ulbricht, aranjase o întâlnire cu Hrușciov la Moscova. Discuțiile, care veneau la un an de la ridicarea Zidului Berlinului, erau consacrate unor chestiuni fundamentale.

Christian F. Trippe, şeful redacţiei DW în limba rusă

Christian F. Trippe, şeful redacţiei DW în limba rusă

Arhivele primului program în limba rusă al Deutsche Welle nu mai există. Este foarte posibil ca vizita lui Ulbricht la Moscova să fi fost relatată.

În tot cazul, la scurt timp după aceea, Kremlinul a cerut retragerea din Berlin a celor trei puteri aliate occidentale. Acest lucru ar fi însemnat o încălcare flagrantă a așa-numitului "Acord al celor patru puteri" iar liderii de la Moscova vor fi fost conștienți de faptul că responsabilii de la Washington, Paris și Londra nu ar fi putut fi de acord cu acest lucru sub nicio formă.

Armele nucleare în scenariul amenințărilor geopolitice

Cel târziu în acest moment putem identifica o primă paralelă cu prezentul. Nu cumva tot o conducere de la Kremlin, cu doar câteva luni în urmă, făcea cereri complet inacceptabile, perfect conștientă că destinatarul lor, respectiv guvernul de la Washington, în veci nu le va putea accepta?

Nikita Hruşciov şi Walter Ulbricht

Nikita Hruşciov şi Walter Ulbricht

Cu puțin timp înainte de a da ordinul de a ataca Ucraina, Vladimir Putin a cerut Occidentului o revizuire generală a ordinii de securitate care s-a format în Europa după Războiul Rece, ceea ce ar fi echivalat cu o eliminare a NATO. Solicitarea este inacceptabilă.

Hrușciov a decis să continue escaladarea tensiunilor în vara anului 1962. Diplomații săi au negociat un acord militar și de ajutor de mare anvergură cu prietenii săi comuniști din Cuba. Armele nucleare sovietice urmau să fie amplasate pe insula din Caraibe, la ușa SUA. Washingtonul a reacționat cu o determinare care aproape a adus lumea în pragul războiului nuclear.

De aici încolo, paralelele între trecut și ce trăim acum încep să se estompeze. Deși președintele Vladimir Putin a pus în joc utilizarea armelor nucleare încă de la începutul războiului din Ucraina, această amenințare a rămas până la urmă atât de vagă, încât observatorii occidentali vorbesc despre un gest de intimidare.

O amenințare cu priză la unele publicuri occidentale, dar în cele din urmă nesemnificativă din punct de vedere militar. Într-o cu totul altă cheie însă trebuia înțeleasă amenințarea nucleară din urmă cu 60 de ani.

Să ne ferim de paralele prea evidente

10.11.1962 - U.S.S. Vesole se îndreaptă alături de cargoul sovietic Polznuov, pentru inspectarea încărcăturii acestuia. Pe punte se află obiecte mari, asemănătoare unor rachete lungi, dintre care două sunt parțial descoperite.

10.11.1962 - U.S.S. Vesole se îndreaptă alături de cargoul sovietic Polznuov, pentru inspectarea încărcăturii acestuia. Pe punte se află obiecte mari, asemănătoare unor rachete lungi, dintre care două sunt parțial descoperite.

Deși soldații ruși afișează în mod repetat steaguri ale trupelor sovietice în deplasarea lor sângeroasă prin Ucraina iar imaginea URSS a fost romanțată în mod manipulativ în politica istorică rusă din ultimii ani, Rusia nu este URSS.

Războiul Rece istoric nu poate fi comparat cu noua confruntare Est-Vest din era digitală. Comparațiile sunt întotdeauna înșelătoare, lucru valabil mai ales în cazul paralelelor istorice care pretind să demonstreze că nimic nu-i nou sub soare.

Preşedintele rus Vladimir Putin, 18.07.2022

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin

În toamna anului 1962, revista literară rusă "Novi Mir" a început să tipărească romanul "O zi din viața lui Ivan Denisovici" de Alexandr Soljenițîn. Oricine caută paralele și comparații ar face bine să se întrebe dacă o astfel de piesă de literatură de opoziție ar fi trecut de cerberii cenzurii ruse din 2022.

Pe de altă parte, în era digitală, cenzura știe că nu poate fi eficientă decât într-o măsură limitată. Informația își găsește întotdeauna calea, chiar și în Rusia, deși aceasta încearcă să blocheze site-urile de internet trecute pe lista neagră. Într-o bună zi, cenzura rusă a internetului se va dovedi probabil la fel de ineficientă ca încercările de bruiere a semnalelor pe unde scurte ale DW de către Uniunea Sovietică. Chiar și atunci, DW dădea citire textelor lui Soljenițîn la radio.

Starea lumii era atât de deplorabilă în 1962 încât comitetul norvegian nu a vrut să acorde nimănui Premiul Nobel pentru Pace, situație remediată abia în anul următor. Rămâne de văzut dacă anul acesta prestigioasa distincție va fi acordată cuiva. În ceea ce ne privește, vom relata despre decernarea Nobelului pentru Pace pe toate platformele noastre rusești.