Criza ruso-ucraineană: diplomația defazată a Bucureștilor | România | DW | 22.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Criza ruso-ucraineană: diplomația defazată a Bucureștilor

România a reacționat târziu la ultimele gesturi ostentative ale Moscovei. „Suntem pe fază”, a comentat președintele Iohannis, cu puțin timp înainte ca Rusia să reducă presiunea de pe granița cu Ucraina.

Marina militară rusă la Rostov pe Don, în drum spre Marea Neagră

Marina militară rusă, în drum spre Marea Neagră

Rusia își retrage trupele dislocate în ultimele săptămâni la granița cu Ucraina. Militarii încep de mâine retragerea spre unitățile permanente iar operațiunea se va încheia pe 1 mai. În jur de 100.000 de oameni în uniformă au fost dislocați într-o operațiune interpretată deseori, în aceste zile, ca fiind o provocare a Moscovei la adresa vecinului său apusean.

UN CSAT prea întârziat

Mutarea, anunțată de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, nu schimbă radical situația din regiune. Conflictul din teritoriile separatiste est-ucrainene continuă. Crimeea rămâne anexată de Kremlin. Iar parte a Mării Negre este în continuare blocată de aplicațiile navale rusești, o șicană suplimentară la adresa Kievului. Se vor prelungi ele până în octombrie sau chiar și după sau se vor încheia precum în cazul manevrelor terestre? „Probabil că exercițiile vor continua, dar vor fi ridicate interdicția de survol și cea de tranzit naval. Mai rămân desigur măsurile arbitrare și neanunțate, de sechestrare a unor nave ucrainene, cum s-a mai întâmplat, și care, desigur, nu se notifică dinainte”, explică analistul militar Claudiu Degeratu.

„Să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă”, afirma, astăzi la amiază, înaintea anunțului Moscovei, președintele României, Klaus Iohannis. „Cunoaștem foarte bine situația din teren”, a subliniat șeful statului, care a anunțat de altfel că va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării „dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de Est a Ucrainei. Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”, a mai adăugat Iohannis, punctând că nu se cuvine să ofere detalii de ordin militar.

„Nu prea mai văd utilitatea ședinței CSAT. Trebuia să aibă loc în urmă cu trei săptămâni, când existau semnale de îngrijorare și când aliații deja erau în plină consultare cu Ucraina, inclusiv cu telefoane roșii la Moscova”, comentează Degeratu pentru Deutsche Welle. 

Fără confruntări vizibile cu Rusia

România a ales să păstreze același exces de prudență față de Moscova, manifestat de cel puțin 30 de ani, explică analistul militar. „Aceasta este opțiunea politică a României - să nu mute o anumită relație competitivă cu Federația Rusă în activitatea diplomatică. Ne interesează mai mult să atragem inițiative diplomatice ale aliaților care să ne ajute și pe care să le sprijinim. E vorba de o diferență de putere, de o asimetrie evidentă de natură militară și diplomatică”. 

Klaus Iohannis

Președintele României, Klaus Iohannis

Întrebat de Deutsche Welle dacă acțiunile de „spionaj, propagandă și dezinformare” ale Rusiei, despre care a vorbit ministrul de Externe Bogdan Aurescu miercuri seară într-un interviu la Digi24, se petrec și în România, președintele Klaus Iohannis a răspuns că „aceste chestiuni există în toată Europa. Ne preocupă pe toți, dar pentru noi, în România, este extrem de important să fim pe fază și suntem pe fază”. 

Contextul crizei spionilor ruși expulzați din Cehia, situație față de care Bucureștiul este mai degrabă reținut chiar și față de pozițiile comune aliate, lasă însă loc unor semne de îndoială, în opinia lui Claudiu Degeratu: „Noi nu avem cazuri de expulzări așa de spectaculoase de diplomați ruși, în ultimii zece ani. Nu avem cazuri de dezvăluiri de spionaj rusesc pe teritoriul României. Putem interpreta ca fiind eficientă poziția României. Sau putem interpreta ca fiind nu neapărat o prioritate pentru România să monitorizeze chiar toate acțiunile Moscovei în zona noastră de interes. Este o decizie pur politică, venită din cultura noastră de a nu avea o linie vizibilă, evidentă, publică de confruntare cu Federația Rusă”.

Cinci diplomați, mai mult pentru poză

La București are loc zilele acestea o trilaterală diplomatică româno-polono-turcă. Președintele Iohannis i-a primit în această după amiază pe șefii diplomațiilor de la Varșovia și Ankara, Zbigniew Rau și Mevlüt Çavuşoğlu. Au fost invitați la București și omologii ucrainian și georgian, Dmytro Kuleba, respectiv David Zalkaliani, ceea ce ar putea lăsa impresia unei active participări a României în medierea situației tensionate din spațiul Mării Negre. „Este un format care se pretează, dar nu aici se iau deciziile”, susține Claudiu Degeratu. „Consultările s-au desfășurat la NATO, discuțiile au fost la Kiev, vizitele se fac în zonele de conflict, singurul dialog real intermediat între Ucraina și Rusia l-a făcut președintele turc Erdogan, săptămâna trecută. Din punct de vedere militar nu avem mare lucru de făcut. România trebuie să folosească la maxim capacitățile proprii de supraveghere și monitorizare. Diplomatic, avem o capacitate limitată, s-a văzut și acum, de a declanșa o diplomație de criză, cum au făcut în și după 2014 Polonia și Lituania - vizite la ucraineni, vizite pe linia frontului în zonele separatiste, consultări aproape zilnice cu factorii de decizie politici și militari din Ucraina, activități speciale și inițiative. În rest, avem reacții întârziate”.

Apariția târzie a României, după ce incendiul a fost stins, nu elimină, evident, nevoia de permanentă vigilență într-o zonă volatilă, cu numeroase conflicte întârziate și cu actori imprevizibili.

Navă militară rusă în Strâmtoarea Bosfor, la Istanbul

Navă militară rusă în Strâmtoarea Bosfor, la Istanbul

Întrebat de Deutsche Welle dacă, dincolo de eforturile diplomatice de a curma excesele Moscovei, consideră că este nevoie de o prezență sporită a NATO în zona Mării Negre, șeful statului român a amintit că acest subiect s-a concretizat deja după summitul aliat din 2016. Dar, a adăugat președintele Iohannis, ar trebui „să conștientizăm că e nevoie de o atenție sporită a tuturor pentru Flancul Estic, care necesită întreaga atenție a NATO, dacă vorbim din punct de vedere militar, și necesită atenția Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, cu economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, cu infrastructuri critice, care necesită foarte, foarte multă investiție, până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Vest. Până la urmă”, susține Iohannis, „este vital, și pentru noi, dar și pentru Uniune, să ajungem într-un timp rezonabil la același nivel, nu doar de trai, ci și de dezvoltare a zonelor securitare și de infrastructură, și pentru asta avem nevoie, evident, de fondurile europene”.