Criza refugiaților: Ce a reușit Germania până acum? | Germania | DW | 25.08.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Criza refugiaților: Ce a reușit Germania până acum?

În urmă cu cinci ani, cancelara germană Angela Merkel rostea celebra propoziție "Vom reuși!". În 2015 au venit în Germania sute de mii de migranți în doar câteva luni. O retrospectivă și un bilanț.

Refugiați care au sosit în 2015 la gara din München cu fotografii ale Angelei Merkel

Refugiați care au sosit în 2015 la gara din München cu fotografii ale Angelei Merkel

Nicio expresie rostită de Angela Merkel în toți anii în care a fost cancelară a Germaniei nu a marcat mai puternic mandatele ei decât celebra "Vom reuși". Propoziția ar fi trebuit să fie un factor motivator întru realizarea unei sarcini majore autoimpuse. În decurs de doar câteva săptămâni, zeci de mii de migranți au intrat în Republica Federală venind mai ales pe ruta balcanică. Mulți dintre ei fuseseră anterior blocați în Ungaria. Majoritatea veneau din Siria, alții din nordul Africii, Irak, Afganistan. Merkel i-a lăsat să intre în Germania, chiar dacă pentru ei erau responsabile alte țări membre ale UE, conform legislației comunitare; urma abia mai târziu să fie verificat dreptul la azil al acestor oameni.

La final, a fost vorba de aproape un milion de persoane care au cerut azil în Germania în 2015. Ministrul de Interne de atunci, Thomas de Maizière, a admis la ARD în această lună că "au existat atunci momente în care controlul a fost pierdut". Succesorul său, fostul premier de land conservator din Bavaria, Horst Seehofer (CSU), a numit chiar situația din 2015 drept "domnia fărădelegii".

În retrospectivă, concurența politică vede lucrurile foarte diferit. Politiciana ecologistă Irene Mihalic declară: "A fost corect faptul că șefa guvernului nu a închis atunci granițele. Alternativa ar fi fost un haos în inima Europei, cu un potențial de conflict demn de luat în seamă." Politicianul social-democrat Lars Castellucci își limitează aprobarea pentru decizia din 2015: "A fost greșit faptul că partenerii noștri europeni nu au fost incluși corespunzător în acel proces, lucru care ne provoacă probleme enorme și în ziua de azi."

Gottfried Curio de la partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este de cu totul altă părere: "Ar fi fost realist și responsabil să se respecte dreptul și legile…Dacă migranții ar fi fost respinși de la bun început, nu ar fi continuat să vină tot mai mulți, și mai puțini s-ar fi înecat prin urmare în Marea Mediterană."

Laude și scepticism 

Merkel i-a emoționat pe mulți cu propoziția ei "Vom reuși". În străinătate, multă lume a lăudat-o. "New York Times" scria la 5 septembrie 2015 că Germania ar fi întins refugiaților "o mână deschisă".

Refugiatul sirian Anas Modamani și-a făcut un selfie cu Angela Merkel

Refugiatul sirian Anas Modamani și-a făcut un "selfie" cu Angela Merkel

Televiziunea Al-Jazeera relata că "Germania și-a deschis ușile și granițele pentru toți cei nevoiți să se refugieze și să caute un loc unde să fie în siguranță".

Dar scepticii s-au temut de la bun început că Germania exagerează. Alții s-au întrebat ce este de "reușit" mai exact și dacă Republica Federală ar trebui să se simtă responsabilă pentru atâția oameni din culturi diferite. Probabil că nicio altă propoziție rostită de Merkel nu a divizat mai tare națiunea germană decât "Vom reuși". 

Social-democratul Castellucci, al cărui partid era și atunci partener junior de coaliție al doamnei Merkel, crede că șefa guvernului ar fi trebuit să precizeze atunci anumite lucruri: "Ea ar fi trebuit neapărat să spună cum anume vom reuși și cine are ce de făcut. Ar fi trebuit să aibă loc atunci dezbateri publice pe această temă. S-ar fi evitat probabil disputa atât de încinsă între cei pro și cei contra deciziei și am fi luat probabil și populiștilor apa de la moară." 

2015 nu ar trebui să "se mai repete"

Ospitalitatea germană promovată de Merkel s-a sfârșit cel târziu în noaptea de Revelion 2015/16, când numeroase femei au fost agresate de migranți la gara principală și la Domul din Köln. Deja înainte avuseseră loc mai multe atacuri xenofobe asupra unor centre de refugiați. Politic, a profitat de nemulțumirile față de politica lui Merkel privind refugiații partidul anti-azil AfD. Formațiunea a obținut câștiguri serioase la numeroase alegeri și a devenit la alegerile generale din 2017 cel mai puternic partid de opoziție.

Merkel a rămas mereu convinsă de decizia ei din 2015, dar a spus în decembrie 2016 la congresul CDU că o situație precum cea din vara lui 2015 "nu poate, nu trebuie și nu are voie să se repete". Legislația privind azilul a fost ulterior înăsprită. Numărul solicitanților de azil a scăzut însă constant din 2016, mai ales pentru că țările de pe ruta balcanică au împiedicat accesul migranților.

Cum merge integrarea?

Cum arată azi integrarea migranților de atunci? În ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, migranții sunt mult sub media populației germane. Doar jumătate din oamenii sosiți din 2013 în Germania ar avea un job, potrivit unui studiu din 2020 al Institutului pentru piața muncii și cercetare profesională. Iar trendul în general pozitiv este lovit acum parțial de pandemia de coronavirus, pentru că numeroși refugiați care lucrează sunt acum concediați, se afirmă în studiu.

În ceea ce privește criminalitatea, un alt indicator pentru integrare, reiese din raportul "Situația criminalității în contextul imigrației" (realizat de Oficiul federal de criminalistică) că migranții comit mai multe delicte grave de genul crimă, lovituri cauzatoare de moarte, violențe corporale grave sau viol. O explicație ar fi însă că în rândul acestora s-ar afla mai mulți bărbați tineri, care comit mai des astfel de infracțiuni. Problematic rămâne și faptul că statul german nu reușește adesea să-i expulzeze pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse.

Politicianul conservator Patrick Sensburg (CDU) crede că trebuie operată o demarcație clară: "Protecția pentru refugiați este în opinia mea de înțeles drept 'protecție pentru o anumită perioadă limitată'. Cine vrea să vină să trăiască și să muncească aici pe termen lung, are la dispoziție alte căi, dacă are calificările prefesionale necesare și dacă respectă valorile noastre."

Mai este încă mult de "reușit" 

Societatea germană rămâne adânc divizată în chestiunea migrației. Cam 60% din cetățeni cred că țara este capabilă să se descurce cu refugiații, 40% sunt convinși că nu va reuși acest lucru.

Cancelara germană a fost aleasă person of the year de revista Time Magazine în 2015

Cancelara germană a fost aleasă "person of the year" de revista Time Magazine în 2015

Politologul Herfried Münkler crede că anul 2015 ar fi "scos la iveală linia de separare din societatea germană" și ar fi radicalizat politica: "Atracția centrului politic cu care eram obișnuiți și-a găsit atunci sfârșitul."

A reușit societatea germană la cinci ani de la fraza celebră rostită de Merkel? Fostul ministru de Interne de Maizière spune azi: "Am reușit multe". Colegul său de partid Patrick Sensburg crede că Germania ar fi "reușit să rezolve în mare criza refugiaților din 2015".

Ecologista Irene Mihalic conchide: "Integrarea nu se face de azi pe mâine, ne vom ocupa de ea încă mult timp pe toate nivelurile. Sunt însă convinsă că migrația reprezintă o mare șansă pentru Germania, mai ales cu privire la piața muncii și la evoluția demografică."
Studiile Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW) văd lucrurile în aceeași lumină. Germania s-ar afla pe drumul bun al reușitei, dar DIW crede că vor exista încă destule dificultăți cu care se vor confrunta atât migranții, cât și societatea care i-a primit.

Vă mai recomandăm

Audio şi video pe aceeaşi temă