Criza politică privită din fotoliul de la Cotroceni

În timp ce Theodor Stolojan demisiona din funcţia pe care nici nu apucase s-o exercite, pe holurile Parlamentului puteau fi văzuţi Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc îndreptându-se cu grabă spre birourile grupului parlamentar democrat-liberal. În spatele lor, analiştii şi jurnaliştii începuseră deja să disece cadavrul politic al eternului candidat. Dar sângele politic curgea în valuri în altă parte...

SE RUPE BICIUL?

Nici că se putea o mai straşnică lovitură aplicată preşedintelui Traian Băsescu. Perceput în urmă cu doar câteva zile ca fiind un Sfântu’ Petru postat în faţa porţilor puterii, preşedintele României se vede astăzi redus la statura unui simplu pescar în ape tulburi. Traian Băsescu şi-a construit cu migală de-a lungul a patru ani de mandat, imaginea unui şef ferm şi atotştiutor, singurul capabil să controleze grupul celor 322 de haimanele politice însetate de putere. Ba mai mult, chiar zilele trecute Traian Băsescu îşi strunea hienele din propria curte, sfătuindu-i pe greii PD-L să lase locul la ministere unor membri mai tineri, cu un trecut mai puţin suspect. În fapt, încă de la începutul mandatului său, Traian Băsescu foloseşte inteligent cartea echidistanţei prezidenţiale, fără să fie un judecător pasiv, ci biciul prin care poporul îi poate atinge pe politicienii păcătoşi, indiferent de culoarea acestora. Fiind biciul din mâna poporului, Traian Băsescu îşi putea asigura popularitatea în condiţiile în care şi-ar fi menţinut imaginea preşedintelui aflat deasupra sferei de influenţă a partidelor. Fisura surprinzătoare creată de demisia lui Theodor Stolojan îl aruncă însă pe Traian Băsescu în valurile agitate ale jocului politic. Din nou, după patru ani de mandat olimpian şi în momentul cel mai nepotrivit: începutul anului electoral prezidenţial.

VIN ZILE GRELE PENTRU PREŞEDINTE

În cursa lui pentru câştigarea unui nou mandat, Traian Băsescu pleacă de această dată cu trei handicapuri majore. Numirea lui Emil Boc, un viitor premier fragil aflat în criză de autoritate şi în plus etichetat ca marionetă prezidenţială, sugerează subliminal faptul că preşedintele nu se mai găseşte pe o poziţie de forţă în raport cu partidele. În plus, circul politic din ultimele săptămâni accentuează alergia populaţiei la actul politic, spectrul absenteismului generalizat fiind deja o certitudine pentru viitorul scrutin prezidenţial. Nu în ultimul rând, campania electorală a lui Traian Băsescu se va derula pe fondul unei dificile situaţii economice.

Iată cum cel care era deunăzi biciul din mâna poporului devine în doar câteva clipe un politician supus capriciilor de partid. Sau cum spuneau latinii: norocul este precum sticla, atunci când străluceşte cel mai tare, se sparge.