Criza COVID-19: Unde este UE? | Europa | DW | 10.04.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Criza COVID-19: Unde este UE?

Criza provocată de coronavirus va determina o schimbare de epocă și trebuie să ne capaciteze să gândim neconvențional și realist în fața situației economice care ne așteaptă, consideră Oliver Rolofs.

Coronavirusul este o problemă globală. Toată lumea a realizat asta între timp. Ne-am putea gândi că o problemă globală ar trebui să genereze și o soluție globală. Dar în Europa și în alte regiuni nu se prea poate observa mare lucru. În schimb asistăm nu doar la o "distanţare socială" ci la o adevărată "distanţare naţională". Izolarea națională la nivel politic și economic, care se poate constata deja de câţiva ani, este tot mai pronunțată. Recenta dispută dintre Berlin şi Washington, legată de dispariția a 200.000 de măști de protecție este grăitoare în acest sens.  

În interiorul Uniunii Europene ajutorul reciproc și măsurile coordonate pentru combaterea pandemiei de coronavirus sunt sporadice și ezitante, fiind deja umbrite de disputa privind coronabondurile. Închiderea unilaterală a granițelor, interdicțiile de pătrundere în țară sau interdicția adoptată de Germania, de exportare a echipamentului medical, demonstrează că statul național le este oamenilor mai aproape decât comunitatea europeană. Libera circulație a cetățenilor, a mărfurilor și serviciilor, speranța într-o politică de sănătate comună - toate acestea par apuse în vremuri de coronavirus. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, avertizează pe drept cuvânt că Europa riscă să jertfească ceea ce a realizat deja pe altarul COVID-19.

Europa nu realizează importanța sa globală

Unele țări acționează mult mai altruist, fapt ce se poate constata în Italia. Ele înțeleg mai bine decât UE forța imaginilor. Chiar dacă guvernele lor sunt pe drept cuvânt criticate, Rusia, China și Cuba au trimis echipament medical și delegații de medici în Europa. Desigur, aceste țări pot fi acuzate că desfășoară manevre de PR, dar această abordare în vremuri extraordinare, contrară proprii noastre politici, ar trebui să ridice următoarea întrebare: cât de bine înțelege Europa, atât de ocupată cu propriile sale probleme, dinamica geopoliticii? De ce stă Europa și se uită în vreme ce inimile și mințile italienilor, spaniolilor, ale celor din Europa Centrală și de Est sunt cucerite de guvernele de la Moscova sau Beijing și nu de instituțiile de la Bruxelles.

Oliver Rolofs (Privat)

Oliver Rolofs, expert în problemele Europei de Sud-Est

De câțiva ani politica europeană de Externe și de Securitate este deficitară. Acest fapt este valabil nu doar pentru propria vecinătate, deturnată prin criza datoriilor Greciei, rebeliunile din lumea arabă, Brexit și refugiați, ci și pentru conștiința sa globală. Coronavirusul a fost declarat în Taiwan deja din decembrie o posibilă pandemie, iar China a recunoscut totuși la mijlocul lunii ianuarie că maladia trebuie luată în serios. În Germania și Europa s-a acționat cu întârziere, când coronavirusul pătrunsese deja pe continent.

Noi perspective în toiul crizei provocate de coronavirus

Și recenta agravare a crizei din Siria, la finele lunii februarie, a demonstrat cât de puțin s-au ocupat Germania și UE în ultimii ani de problemele internaționale fundamentale. Se poate mereu spera în existența unor parteneri curați ca lacrima, dar acum și în perioada post-corona trebuie ajuns la o înțelegere și cu vecini nedemocratici. Criza generată de coronavirus va provoca o schimbare de epocă și trebuie să ne capaciteze să gândim neconvențional și realist în fața situației economice care ne așteaptă.

Dacă în Germania strategia Turciei de combatere a coronavirusului poate fi calificată drept autoritară, aceasta denotă o oarecare disperare. Și în alte țări din Europa industria este silită de guverne să producă echipamente medicale iar guvernele controlează informațile despre virus. În plus, Turcia a introdus mult mai devreme decât alte țări teste și limitarea libertății de circulație. În multe domenii guvernul lui Erdogan poate fi criticat, dar strategia sa de combatere a coronavirusului nu se deosebește prea tare de strategiile altor guverne europene.

Ce ar fi ca Turcia să fie cooptată între partenerii strategici pentru combaterea pandemiei de coronavirus? Puternica industrie textilă din Turcia, în care lucrează mai bine de patru milioane de oameni, între care numeroși refugiați sirieni, ar putea, de exemplu, contribui la depășirea penuriei de costume și măști de protecție cu care se confruntă țările UE. După întreruperea unor importante lanțuri de aprovizionare între China și Europa, din cauza crizei generate de coronavirus, și după ce a devenit clar că eficiența și optimizarea cu orice preț au făcut vulnerabil sistemul nostru economic, readucerea acasă a industriei devine un trend. Pentru Europa Turcia redevine o piață atractivă, iar după depăşirea pandemiei, Turcia va avea nevoie de UE ca piață de desfacere. În toiul crizei de coronavirus se deschid noi perspective pentru a așeza pe noi baze și dificilul dialog cu Erdogan. Rolul strategic important al Turciei la flancul sudic al UE trebuie onorat, fără a fi date uitării pârghiile economice de care dispune Europa.

UE, o mare putere cu responsabilitate globală

În loc să ne concentrăm asupra problemelor noastre proprii sau să arătăm cu degetul spre alții, tocmai această situație ar trebui să atragă atenția Europei asupra responsabilității sale globale. Pe termen scurt și lung consecințele politice și economice vor fi enorme. Pentru a le combate va fi necesară o cooperare politică realistă cu parteneri internaționali, și pentru a întări propria suveranitate. În context va fi probabil inevitabilă o modificare a atitudinii noastre sociale și de politică externă la ușa de intrare în Europa.

Europa este, vrând nevrând, o mare putere economică și politică și poartă răspundere pentru cei mai bine de 500 de milioane de cetățeni ai săi. Din această răspundere face parte mai mult decât oricând un dialog critic dar și pragmatic cu partneri inconfortabili, atât politic cât și economic, fiindcă, din perspectivă geopolitică ne aflăm în aceeași barcă.

Oliver Rolofs este Managing Partner al Strategieberatung connecting trust din München și expert în problemele Europei de Sud-Est. Ani în șir a fost șeful Departamentului de Comunicare al Conferinței de Securitate de la München.