Criza coronavirus în Europa de Sud-Est: Carantină pentru statul de drept | Europa | DW | 25.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Criza coronavirus în Europa de Sud-Est: Carantină pentru statul de drept

Unele țări din centrul și sud-estul Europei se folosesc de criza coronavirus pentru a submina fundamentele statului de drept. În fruntea lor se află Ungaria. Acolo este tot mai posibilă guvernarea în regim dictatorial.

În perioade de epidemii, societățile trebuie să accepte restricționări masive ale vieții publice. Ca în cazul de față, cu criza generată de coronavirus. Măsurile de limitare a contactului între oameni și de interzicere a călătoriilor și a ieșirilor în public vizează așa cum știm limitarea extinderii epidemiei. Anumite țări din centrul și sud-estul Europei se folosesc însă de actuala situație pentru a submina statul de drept, fără să poată dovedi că măsurile luate ajută cu ceva în combaterea epidemiei.

Cea mai afectată de acest fenomen este Ungaria. Vinerea trecută, guvernul lui Viktor Orbán a prezentat un proiect de lege care acordă executivului de la Budapesta pe termen nelimitat puteri totale, de tip dictatorial. "Legea de protejare împotriva coronavirusului" ar urma să fie adoptată cel mai târziu săptămâna viitoare.

Guvernul ungar poate conduce deja țara cu puteri speciale, după ce a instituit starea de urgență, numită în Ungaria "situație de pericol". Dar această împuternicire durează doar 15 zile și trebuie prelungită mereu de Parlament.

Situație de pericol pe termen nelimitat și noi infracțiuni

Potrivit noului proiect, situația de pericol ar urma să fie votată o dată de Parlament și instituită pe termen nelimitat. Guvernul ar urma să emită decrete cu măsuri de protejare a populației și de stabilizare a economiei iar aceste decizii au voie să devieze de la legile valabile în mod normal. Activitatea Parlamentului ar urma să fie suspendată în perioada în care este valabilă situația de pericol, de asemenea nu se mai pot organiza alegeri sau referendumuri, singura instanță care ar mai funcționa fiind Curtea Constituțională. Când se termină starea de pericol ar urma să decidă, conform proiectului de lege, tot guvernul.

În plus, noua lege ar urma să introducă două noi tipuri de infracțiuni pedepsite cu privare de libertate: persoanele care îngreunează sau împiedică lupta împotriva epidemiei pot fi pedepsite cu până la opt ani de închisoare. A doua: cine răspândește în situație de pericol știri false sau incorecte poate fi condamnat la până la cinci ani de închisoare.

Pentru a trece de Parlament, legea are nevoie de două treimi din voturi iar majoritatea lejeră a guvernului Orbán dispune de aceste voturi.

Îngrijorare față de proiectul de lege

Opoziția din Ungaria critică hotărât proiectul de lege, pe care îl descrie drept "introducerea puterii totalitare pentru Orbán" și "cec în alb pentru o guvernare prin decrete". Opoziția cere limitarea duratei de valabilitate a situației de pericol și garantarea unor drepturi.

Numeroase ONG-uri ungare și mulți comentatori și-au declarat de asemenea îngrijorarea față de proiectul de lege al executivului de la Budapesta, printre care filosoful de stânga Gáspár Miklós Tamás. "Dacă vedem că guvernul Orbán se folosește de epidemie ca de un paravan pentru a introduce pe față o dictatură oficială", întreabă el într-un material pentru publicația HVG, "atunci cum mai putem să credem că măsurile restrictive sunt îndreptățite și juste?"

Management dubios al crizei coronavirusului

Și în alte țări din sud-estul Europei epidemia este folosită ca paravan pentru măsuri dubioase împotriva statului de drept. De exemplu, noul guvern slovac vrea să adopte o lege care să permită instituțiilor statului să acceseze date de la operatorii de telecomunicații. Prin urmărirea telefonului mobil se va putea preveni deplasarea persoanelor izolate sau aflate în carantină, a declarat marți premierul Igor Matovic.

Patru state membre ale Consiliului Europei - Armenia, Letonia, Republica Moldova și România - au adoptat o așa-numită derogare de la prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În acest fel, în timpul situației de urgență, anumite drepturi civile pot fi anulate temporar. Critcii consideră că aceste măsuri sunt total exagerate.

În Bulgaria, președintele Rumen Radev a blocat prin veto o lege controversată privind măsurile de urgență. Legea prevedea inițial, la fel ca în Ungaria, pedepse cu închisoarea pentru răspândirea de informații false despre boli infecțioase. O altă reglementare împuternicea armata să aplice măsurile de urgență, lucru care este de regulă în sarcina poliției, inclusiv controlarea actelor de identitate. În mod surprinzător, o parte a coaliției de guvernare de la Sofia a acceptat veto-ul lui Radev. Nu se știe deocamdată cum vor fi reformulate prevederile respinse de președinte. Parlamentul va vota în următoarele zile acest proiect refăcut de lege.

Nu e momentul potrivit pentru statul de drept?

Controverse generează și managementul crizei coronavirus practicat de anumiți șefi de stat și de unele guverne din Balcanii de Vest. În Serbia, opoziția democrată și experții juridici independenți îl acuză pe președintele Aleksandar Vučić că ar fi instituit pe 15 martie starea de urgență fără a se baza pe un cadru constituțional - în acest fel, acuză criticii, Serbia ar fi la "un singur pas de dictatură".

În Albania, premierul Edi Rama a anunțat pedepse dure pentru toți cei care nu respectă interdicția de ieșire din casă. El a trimis pe străzi în patrulare în capitala Tirana vehicule blindate cu mitraliere - măsură criticată dur de opoziție.

În Muntenegru, guvernul publică mereu pe site-ul său o listă actualizată cu numele și adresele cetățenilor plasați în carantină. Potrivit premierului Duško Marković, acest lucru ar fi necesar pentru că guvernul nu-i poate controla pe toți acești oameni, așa că se vede nevoit să-i informeze pe cetățeni despre cine este vorba exact. Ar fi vorba de sănătate și de viață, susține Marković, nu ar fi tocmai acum momentul potrivit pentru dezbateri privind nuanțe juridice și protecția datelor personale. Activiștii pentru drepturile omului muntenegreni au criticat aspru abordarea guvernului, pe care îl acuză că "incită la linșaj".

Vă mai recomandăm