Criza ca șansă pentru UE?

La vremuri extraordinare, ca pe timp de pandemie, e nevoie de discursuri extraordinare, s-a gândit probabil președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când și-a scris cuvântarea. Primul ei discurs despre starea Uniunii a fost extraordinar de lung, dar și extraordinar de concret în anumite puncte. Ea ar trebui în aceste vremuri de criză să dea impresia unei încrederi extraordinar de mari. Criza ca șansă a fost laitmotivul președintei CE, aflate în funcție din decembrie 2019. Răspunsurile unei Uniuni Europene inițial fragile, la începutul pandemiei, la provocările de sănătate și acum mai ales economice ar fi însă încurajatoare, a lăudat Ursula von der Leyen recâștigata capacitate de rezistență a UE. Cu adevărat, acordul rapid la care au ajuns cei 27 privind programul de reconstrucție, finanțat parțial prin contractarea de datorii comune, este o realizare incredibilă, aproape ca o revoluție după standardele blocului comunitar. Când presiunea e destul de mare, UE e capabilă de decizii.

Acum ar fi cazul ca acest moment, acest avânt să fie folosite, a cerut von der Leyen. Schimbările atât de necesare în economie, digitalizare, protecția climei și chiar la foarte controversata temă a migrației ar trebui acum concepute și aplicate - și nu dictate de un dezastru.

Sumele mari de bani din fondurile de reconstrucție, la distribuirea cărora va avea un cuvânt de spus în anii următori și președinta Comisiei Europene, îi conferă doamnei von der Leyen neașteptat de multă putere. Pe care ea vrea să o folosească. A subliniat clar acest lucru în discursul ei. Von der Leyen a prezentat niște cerințe concrete: peste o treime din cele 750 de miliarde de euro din fondul de reconstrucție trebuie să ia calea investițiilor în protecția climei. 20 de procente sunt prevăzute pentru dezvoltarea suveranității digitale a Europei, adică pentru dezvoltarea capacităților de stocare și prelucrare a datelor, fără actuala dependență de concernele americane și chinezești. Simultan, von der Leyen vrea să fie introdus un salariu minim obligatoriu în întreaga Uniune, să fie creată o uniune a sistemelor sanitare și o identitate digitală sigură pentru fiecare cetățean comunitar.

Pentru a consolida cooperarea în UE, președinta CE a făcut referire din nou la orientarea geostrategică a executivului comunitar. Von der Leyen critică Rusia, China și Turcia și vizează un statut de egalitate cu Casa Albă, la care se referă separat față de restul SUA. Diferența dintre ea și actualul președinte american? Pentru ea nu ar fi cel mai important lucru "Europa first", ci cooperarea internațională ca direcție de urmat. Von der Leyen a sugerat destul de clar pe cine și-ar dori anul viitor la Casa Albă, pentru a crea condițiile unei relansări a relațiilor transatlantice. Președinta Comisiei Europene trage o concluzie corectă în legătură cu comportamentul în pandemie al președinților Trump, Bolsonaro și Putin: "propaganda autointeresată" nu ajută la nimic. De aceea, Europa ar trebui să-și asume un rol de conducere. Pentru a face asta, este nevoie de mai multă unitate în cadrul blocului comunitar. Din acest motiv, von der Leyen pledează pentru decizii majoritare (nu unanime) în chestiunile de politică externă, pentru respectarea strictă a statului de drept, inclusiv în Polonia, și pentru un compromis în problema repartizării în țările UE a azilanților. Să creeze lumea de mâine – acesta este obiectivul ambițios al managerei de criză von der Leyen, un rol pe care ea nu l-a ales, ci pe care a fost obligată să și-l asume pe timp de pandemie.

Discursul ei a fost pe măsura provocărilor momentului. Ea a folosit chiar o expresie care a amintit de modelul ei, Angela Merkel. "Wir schaffen das" (Vom reuși) a spus cancelara Merkel în criza refugiaților din 2015. "Wir können das machen" (Putem să facem asta) a spus azi Ursula von der Leyen. Un standard ridicat, pe care acum este obligată să-l atingă.