Criptare, dar s-o ştim şi noi

Practicile americane astfel devoalate au reîntărit convingerile multora, conform cărora, dacă un email trebuie ascuns de ochii serviciilor secrete, trebuie în primul rând criptat. În acest sens, Bundestagul are la dispoziţie un program special. Deşi funcţional şi, se pare, foarte performant, doar puţini dintre parlamentarii germani îl şi folosesc.

Lejeritatea cu care unii aleşi tratează confidenţialitatea poştei electronice i-a determinat pe unii politicieni să organizeze, chiar în clădirea Parlamentului, aşa-numite "petreceri crypto", practic workshop-uri în cadrul cărora aleşii mai puţini familiarizaţi cu domeniul IT sunt învăţaţi cum să îşi cripteze conversaţiile telefonice, email-urile sau hard-disk-urile.

Jimmy Schulz, expert IT şi parlamentar liberal, este prima persoană care a organizat o astfel de "petrecere", la care au participat 40 de persoane; nu doar parlamentari, ci şi alţi angajaţi ai Parlamentului şi jurnalişti.

După dezvăluirea amplului program de monitorizare al NSA, agenţia americană care supraveghează traficul pe Internet şi convorbirile cetăţenilor străini, a devenit clar, atât pentru oamenii de rând, cât şi - sau, mai ales - pentru parlamentarii germani, că, pentru a avea grijă de propria sferă privată, nu poţi sta cu mâinile în sân.

Responsabilitate

În Bundestag, deşi toţi parlamentarii au la dispoziţie programe de criptare, pe care le pot utiliza în corespondenţa electronică, cei care le şi folosesc sunt foarte puţini. Schulz spune că el cunoaşte cel mult şapte colegi care îşi criptează email-urile.

Din acest motiv, liberalul Jimmy Schulz a trimis, acum câteva săptămâni, o scrisoare tuturor parlamentarilor, în care îi îndemna pe aceştia să îşi asigure corespondenţa electronică. Schulz avertizează în scrisoare că "în clipa de faţă aproape nimeni nu foloseşte opţiunile de criptare a poştei electronice sau semnătura digitală". Toate aceste programe, mai spune Schulz, sunt instalate pe computerele parlamentarilor, însă cei mai mulţi nu le-au activat.

Situaţia este confirmată şi de un sondaj realizat de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, în cadrul căruia au fost intervievaţi 126 de parlamentari. 71 la sută dintre aceştia au recunoscut că nu folosesc deloc programe de criptare.

Comisia pentru Informatică şi IT a Bundestagului este cea care va încerca să responsabilizeze parlamentarii din punct de vedere al siguranţei comunicaţiilor. Comisia stabileşte care programe pot fi folosite de către un politician, care furnizor de email este cel mai sigur sau în ce măsură un fax mai este necesar unui politician în ziua de astăzi.

Din comisie face parte şi Konstantin von Notz, parlamentar din partea Partidului Verzilor. Acesta consideră că, după dezvăluirile lui Snowden, este necesară o regândire a întregii infrastructuri informatice a Parlamentului. Von Notz deplânge în acest sens decizia comisiei, care a stabilit că programul standard de gestionare a email-urilor va fi Outlook, soft creat de Microsoft şi considerat nesigur. Von Notz solicită existenţa unei alternative, respectiv Thunderbird.

Criptare, dar nu de unul singur

Baza oricărei criptări a corespondenţei electronice este utilizarea aceleiaşi tehnici, atât de către expeditorul unui email, cât şi de către destinatarul acesteia. Prin urmare, a trimite un email criptat către un destinatar care nu foloseşte un program de criptare nu protejează deloc conţinutul acestuia.

Prima aşa-numită "crypto-party" din Bundestag va dura două ore. Jimmy Schulz este însă aproape sigur că, în plină campanie electorală, parlamentarii şi colaboratorii lor au cu totul alte priorităţi. Chiar şi aşa, Schulz, care pledează de 15 ani pentru folosirea criptării, spune că se va dedica şi mai mult cauzei sale.

Cu sau fără monitorizarea serviciilor secrete, criptarea corespondenţei este o bună măsură de protecţie şi în faţa hacker-ilor. La fel cum ne închidem maşina, tot astfel trebuie protejate şi datele personale, afirmă specialistul IT.