Cresc temerile de război civil în Ucraina

Europenii simt un fior de panică, de ceva vreme, când vine vorba despre Ucraina. S-a simțit, această stare, și în Parlamentul European, miercuri după amiaza (05 februarie 2014). Ce se întâmplă acolo dacă rezolvarea crizei politice se amână? Izbucnește războiul civil? Ucraina se află în pragul falimentului. Rusia, pe care mizase președintele Viktor Ianukovici, nu se grăbește să ofere credite, cât timp situația politică rămâne incertă. Comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, a tras un semnal serios de alarmă: „Nu e doar respectul pentru drepturile omului în joc ci chiar viitorul Ucrainei”. Cei mai mulți dintre deputații europeni nu cred că se va face uz de forță cât timp în învecinatul Soci au loc Jocurile Olimpice de Iarnă. Dar nimeni nu poate garanta pentru cum vor evolua lucrurile mai târziu.

Medierile propuse de europeni au eșuat, până acum, pentru că Ianukovici îi acuză de partizanat: Uniunea Europeană susține fățiș opoziția și pe demonstranți, care, susțin reprezentanții puterii de la Kiev, nu sunt altceva decât niște scandalagii refractari la principiile ordinii publice și la normele statului de drept. Sub acest auspiciu stă și cea mai recentă vizită a responsabilului UE pentru politici externe, Catherine Ashton.

Pentru europarlamentarul conservator german Elmar Brok, situația este relativ limpede - și redical opusă teoriilor susținute de puterea de la Kiev: „Nu demonstranții au generat criza ci forța dislocată împotriva lor”. Brok este șeful Comisiei de Politică Externă din Parlamentul European și a ajuns în ultima vreme de mai multe ori la Kiev, ca și colega lui ecologistă Rebecca Harms. Aceasta nu se mulțumește la a critica recursul la forță: „Este pur și simplu incredibil cum cei care luptă pentru valorile europene reușesc doar foarte greu și în condiții extrem de scumpe să primească o viză de acces în Uniunea Europeană în vreme ce responsabilii pentru escaldarea situației, care au și sărăcit țara, călătoresc nestingheriți, împreună cu familiile lor”. Unul dintre cei la care s-a referit politiciana ecologistă este însuși premierul demis Mikola Azarov.

Harms a vizitat, pe parcursul iernii, Ucraina de mai multe ori. În dezbaterea de miercuri a propus restricții de călătorie pentru înalții demnitari ai statului și chiar blocarea conturilor acestora. "Celor responsabili de abuzuri și arestări ar trebui să li se interzică accesul în Uniunea Europeană și să le fie confiscate averile din străinătate", a completat și Brok. Vremea sancțiunilor nu a venit încă, este, în schimb, de părere șeful socialiștilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda. Ar mai fi loc pentru dialog, crede acesta, la fel cum și liderul liberalilor, Guy Verhofstadt, ar prefera să îi mai acorde o șansă lui Ianukovici.

Cu un lucru este toată lumea de acord: în Ucraina e nevoie de alegeri noi - atât parlamentare cât și prezidențiale; și, în plus, Constituția trebuie modificată, pentru a reveni la situația din 2004, când Parlamentul și Guvernul aveau mai multă putere și mai multe drepturi decât Președinția.

Între timp, crede comisarul Füle, un scenariu pozitiv ar fi desenat odată cu extinderea asistenței europene. Cu cât, anume, nu este deocamdată clar. Singura propunere concretă a fost lansată de social-democratul român Adrian Severin: ar trebui licitat la un nivel comparabil cu cel avansat de Rusia (aproximativ zece miliarde de euro). Doar că nimeni nu s-ar prea lăsa angrenat într-o competiție a donatorilor cu Rusia. Swoboda a pomenit despre un plan Marshall gândit la comun de SUA și Uniunea Europeană. "Iar Rusia ar putea foarte bine să se alăture acestei susțineri, în cazul în care este interesată de modernizarea țării". La Bruxelles, perspectiva Moscovei nu este împărtășită: Ucraina nu trebuie să aleagă între Europa și Rusia, Ucraina nu este o confruntare de forțe între cei doi poli europeni.