Covid și eroziunea libertății | Societate | DW | 05.05.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Covid și eroziunea libertății

Indicând combaterea coronavirusului drept justificare, guvernele din toată lumea au restricționat libertățile cetățenilor, relevă raportul aşa-numitului "Atlas al societăţii civile".

Belgia: protestatar împotriva lockdown-ului, luat la ţintă de tunurile cu apă ale forţelor de poliţie

Belgia: protestatar împotriva lockdown-ului, luat la ţintă de tunurile cu apă ale forţelor de poliţie

Cuprinzătorul ”Atlas al societății civile”, întocmit de organizațiile umanitare ”Brot für die Welt” și ”Civicus” pentru a patra oară, menționează numeroase cazuri de limitare a drepturilor și libertăților, de la pușcăriile supraaglomerate din Filipine, până la arestarea jurnaliştilor în Zimbabwe și situația periculoasă a apărătorilor drepturilor omului din Mexic.

”Anul 2019 s-a remarcat prin proteste”, a declarat Dagmar Pruin, președinta ”Brot für die Welt” (în limba română: ”Pâine pentru lume”, n.red.) la conferința de presă prilejuită de publicarea raportului. Un număr deosebit de mare de oameni au demonstrat în întreaga lume. ”Această mobilizare a continuat în 2020, de pildă în SUA sau Belarus”.

Proteste şi în multe ţări europene împotriva măsurilor anti-pandemie. Imagine din Olanda (14 martie 2021)

Proteste şi în multe ţări europene împotriva măsurilor anti-pandemie. Imagine din Olanda (14 martie 2021)

Au existat, pe de altă parte, proteste determinate de pandemia de coronavirus, oamenii exprimându-şi nemulțumirile față de situația economică precară din țările lor și cerând facilitarea accesului la ajutoarele de urgență sau combaterea corupției. ”În replică, guvernele din multe țări nu numai că nu au luat în seamă cauzele insatisfacției, ci s-au îndreptat chiar împotriva protestelor”, a afirmat Pruin.

Anul 2020, se afirmă în ”Atlasul societății civile”, a fost de-a dreptul sumbru: 88% din populația lumii trăiește în societăți pe care raportul le împarte în îngrădite, oprimate sau închise. Pe lângă aceste trei categorii de (ne)libertăți există și o împărțire în societăți cu limitări și societăți deschise.

Potrivit documentului, numai 42 din cele 196 de țări din lume sunt considerate deschise, iar printre ele nu se regăsesc, cum poate s-ar putea crede, toate țările UE. Astfel, numai 263 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc liberi de represiune și se bucură de libertăți sociale, afirmă autorii studiului. 

 Silke Pfeiffer

Silke Pfeiffer, șefa departamentului pentru drepturile omului și pace la ”Brot für die Welt”

Germania este considerată o țară deschisă, în care organizațiile societății civile pot acționa liber, există dreptul de a demonstra în spațiul public, iar informațiile sunt ușor accesibile. 

Totuși, raportul consideră că restricționarea anumitor libertăți, la care guvernul de la Berlin a purces cu scopul de a combate pandemia, sunt proporționale, dar amintește în cheie critică faptul că, în debutul crizei, executivul a emis o ordonanță care prevedea interzicerea generală a adunărilor publice, anulată ulterior de Curtea Constituțională Federală. 

Măsuri aplicate cu mână de fier

Pandemia de coronavirus a acționat ca ”gaz pe foc”, se arată în raport. ”Pandemia a expus slăbiciunile pe care le găsim în unele sisteme și regimuri”, a spus Silke Pfeiffer, șefa departamentului pentru drepturile omului și pace la ”Brot für die Welt”. ”În multe locuri a existat tendința de a contracara aceste neputințe cu autoritate excesivă și de a înspăimânta astfel cetățenii”.

În Filipine, mai bine de o sută de mii de persoane au fost arestate pe motiv că nu ar fi respectat regulile de combatere a virusului. În El Salvador, 17.000 de persoane au fost reținute în centre de carantină, inclusiv o activistă pentru drepturile omului, testată pozitiv de coronavirus abia după trei săptămâni petrecute în centru. 

O delegaţie a Brot für die Welt s-a aflat timp de mai multe zile în Mexic pentru a evalua situaţia drepturilor omului

O delegaţie a "Brot für die Welt" s-a aflat timp de mai multe zile în Mexic pentru a evalua situaţia drepturilor omului

O mare problemă este și violența în creștere a forțelor de poliție. În unele țări, măsurile de tip lockdown sunt aplicate cu mână de fier, amintește ”Atlasul societății civile”. 

Un sondaj care a implicat 400 de jurnaliști a relevat că oamenii din 59 de țări au suferit violențe ale poliției pe fondul situației create de coronavirus. În Columbia, aproape 50 de organizații neguvernamentale au publicat o declarație comună în care deplâng violența poliției, care a devenit din ce în ce mai militarizată.

Măsuri dure

În multe țări, măsurile împotriva coronavirusului au fost utilizate pentru a submina democrațiile și a pune activiștii pentru drepturile omului și jurnaliștii sub presiune, mai arată raportul. 

În Mexic, apărătoarea drepturilor omului Clemencia Salas Salazar se află sub protecția poliției.

De obicei, aceasta era păzită de două unități de poliție, însă în martie 2020, protecția ei a fost redusă la un singur ofițer de poliție pe motiv că restul agenților sunt necesari pentru combaterea pandemiei. Organizația neguvernamentală ”Amnesty International” a atras atenția la acea vreme asupra pericolului în care Salazar s-ar putea afla de acum înainte. În iunie, activista a beneficiat din nou de protecție sporită. 

Reglementările pandemice au pus jurnaliștii sub presiune în mai multe țări. În Filipine, licența de difuzare a celui mai mare canal de ştiri, ABS-CBN, nu a fost reînnoită. Postul s-a arătat în mod repetat critic față de politica președintelui Rodrigo Duterte. ”Aceasta înseamnă că lipsește o sursă de informații importantă în timpul pandemiei, care să ofere publicului informații obiective și critice”, se menţionează în ”Atlasul societății civile”. 

Proteste şi în Columbia

Proteste şi în Columbia

În alte țări, sub masca combaterii pandemiei, au fost adoptate legi care au subminat sau au stopat procesele democratice. În Cambodgia, țară care potrivit statisticii oficiale nu a consemnat niciun deces asociat coronavirusului în 2020, parlamentul a adoptat ”o lege vag formulată care autorizează guvernul să declare starea de urgență”. 

Puține lucruri dătătoare de speranțe

”Atlasul societății civile” nu oferă prea multe motive de speranță. ”În 2020 situația s-a înrăutățit în mod categoric”, a rezumat președinta ”Brot für die Welt”, Dagmar Pruin. Cu toate acestea, există și o evoluție întrucâtva pozitivă: multe organizații ale societății civile au reușit să închidă golurile pe care guvernele lor le-au creat și au acționat în mod creativ în criza coronavirus.

Un exemplu în acest sens vine din Brazilia. Conform ”Atlasului Societății Civile”, organizația „Assesoria e Servicios a Projetos em Agricultura Alternativa” (ASPTA) a cumpărat alimente de la micii fermieri care nu-și mai puteau vinde produsele din cauza piețelor închise și a rutelor de transport perturbate. Organizația a distribuit mâncarea celor care trebuiau să câștige bani muncind ca zilieri, fără un contract de muncă permanent și fără drepturi. În timpul carantinei, acești oameni nu au posibilitatea să se îngrijească de familiile lor.