1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE fuge de un dictator în compania altuia

17 decembrie 2022

Printr-un acord semnat la București, Uniunea Europeană se leagă prin Marea Neagră de Azerbaidjan pentru a scăpa de șantajului energetic al dictatorului de la Kremlin. Dar nici la Baku nu domnește chiar o democrație.

https://p.dw.com/p/4L6Uk
România, Palatul Cotroceni
Șefii de stat și de guvern ai României, Azerbaidjanului, Georgiei și Ungariei au semnat un acord privind construcția unui cablu electric submarin pe sub Marea Neagră. La ceremonia de sâmbătă de la Palatul Prezidențial din București a participat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cablul ar trebui să fie finalizat în trei sau patru ani.Imagine: Presidency.ro

Schimbare prudentă de discurs a premierului Ungariei, aflat la București pentru semnarea acordului ce deschide calea construirii unei rețele de import de energie verde care să lege sudul Caucazului de Europa. 

„Vremea importurilor ieftine de energie și materie prima ieftină din Rusia pentru economiile europene s-a terminat”, a transmis Viktor Orbán, în mesajul din deschiderea întâlnirii de la Palatul Cotroceni cu președinții Azerbaidjanului, Georgiei și României și cu cel al Comisiei Europene. 

Oficialul de la Budapesta a criticat, însă, deciziile luate în absența unei strategii alternative: „Liderii europeni au hotărât să se rupă de economia rusească, în timp ce încă nu avem măsuri luate care să protejeze piața. Dacă dorim să avem creștere economică și securitate energetică , sunt necesare soluții imediate”.

Iohannis şi Orban, la Bucureşti
Preşedintele României, Klaus Iohannis şi premierul Ungariei, Viktor Orban, la semnarea acordului privind construirea unui cablu electric submarin pe sub Marea Neagră. Imagine: Presidency.ro

Reuniunea de la București este dedicată proiectului unui cablu submarin care ar urma să transporte, prin Marea Neagră,  energie electrică produsă în mod sustenabil în Azerbaidjan și Georgia, din generatoare eoliene și solare. Din cei 1195 de kilometri ai rețelei, 1100 ar urma să se afle în mare. Lucrările vor dura șase ani dar, deocamdată, nu există nici capacitățile de producție a energiei, fapt subliniat și de Orbán Viktor: „Am fost de acord că soluţia este de a identifica noi surse de energie regenerabilă pentru Europa, dar aceasta rămâne doar un vis până în momentul în care vom avea condiţii efective pentru a realiza conexiunile”.

Prezentă la semnarea documentelor, la București, președinta comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că proiectul energetic „va putea furniza electricitate Republicii Moldova și în Balcani. În privința Ucrainei, va ajuta la reconstruirea sectorului energetic al țării și a țării. Aștept rezultatele studiului de fezabilitate care e în curs de elaborare. Avem posibilități de a sprijini financiar proiecte de interes comun cu țările vecine”.

Un dictator la sacul cu bani al UE

Președintele azer Ilham Aliev a salutat înțelegerea care va permite finanțarea și construcția acestui „pod din Azerbaidjan către Europa”. ”Ţara noastră va deveni furnizor important de energie electrică către Europa, mai ales de energie verde. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are”, a spus Aliev. În prezent, Azerbaidjanul trimite spre Uniunea Europeană gaz natural iar pentru anul viitor are ca obiectiv 11,6 miliarde de metri cubi, inclusiv prin și către România.

Reuniune la Palatul Cotroceni
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost primit de președintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Imagine: Presidency.ro

Familia actualului președinte al Azerbaidjanului este însă asociată ideii de dictatură. Atât tatăl, fostul președinte între 1993 și 2003 Heidar Aliev, cât și succesorul acestuia începând cu 2003, fiul Ilham, au renumele de a fi dispus eliminarea brutală a oricăror manifestări de opoziție, inclusiv prin tortură. Documente făcute publice în episodul de dezvăluiri Wikileaks sunt mărturii despre faptul că Departamentul american de Stat consideră familia Aliev și guvernul azer drept o organizație criminală de tipul feudelor medievale sau al familiei Corleone din seria de filme Nașul. 

Iar organizația media OCCRP l-a desemnat pe Ilham Aliev, în 2012, persoana anului în materie de crimă organizată și corupție. Cleptocrația familiei prezidențiale se manifestă pornind de la asumarea câștigurilor celor mai profitabile ale companiilor statului (bănci, construcții, energie etc), ceea ce înseamnă că nici proiectul ale cărui baze au fost puse astăzi la București nu va fi scutit de prezența controlului local absolutist al șefului statului și al soției acestuia, desemnată prim-vicepreședinte al republicii.

Nu este prima oară când Vestul îi face jocurile clanului Aliev. Jurnaliștii danezi au descoperit circuite de spălare de bani ai familiei dictatorului prin bănci din Danemarca. Un fost parlamentar conservator german a încercat să minimizeze acuzații de fraudă electorală la una dintre realegerile președintelui, în 2013, an în care, de altfel, comitetul electoral azer a scăpat, cu o zi înaintea scrutinului prezidențial, un comunicat în care Ilham Aliev era deja dat câștigător al alegerilor. 

Înainte și după acel moment, politicianul german Eduard Lintner (CSU) a primit, printr-o bancă daneză, de la conturi asociate regimului azer, peste un milion de euro.

Orban: „Prietenii din România” pot conta pe Ungaria

Chiar și numele lui Orbán este vehiculat în anumite controverse legate de relațiile internaționale ale Azerbaidjanului. Vizita premierului ungar la Baku e legată de un transfer de bani azeri către o bancă de comerț exterior de la Budapesta.

Ursula von der Leyen
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti - 17 decembrie 2022Imagine: Presidency.ro

La București, în această dimineață, Orbán a luat poziție în favoarea admiterii României în spațiul Schengen. „Am venit la București, după 8 ani, și văd dezvoltarea care a avut în loc în toată această perioadă. Vreau să-i felicit pe prietenii din România. Cererea lor de aderare la Schengen este justificată. Decizia Uniunii Europene a fost greșită și cred că ar trebui corectată. Eu îmi asigur prietenii din România că pot conta pe noi, Ungaria, în privința acestui obiectiv”, a comentat Orbán.

Președintele României i-a mulțumit Ursulei von der Leyen și echipei de la Președinția Comisiei „pentru tot ajutorul, pe problema Schengen. Din păcate, nu am ajuns la finalul cursei, dar sunt optimist că vom avansa la o viteză excelentă". În replică, șefa Comisiei le-a transmis românilor „că susținem în totalitate aderarea țării la Schengen. Ați îndeplinit toate condițiile și voi lucra neîncetat, alături de președinte și de celelalte state membre, ca să găsim o soluție cât mai repede posibil".

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.