Corupția din sud-estul Europei: o piedică în calea economiei germane? | Economie | DW | 02.10.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Corupția din sud-estul Europei: o piedică în calea economiei germane?

UE pune la dispoziția țărilor balcanice ajutoare de miliarde de euro. Firmele germane vor să profite de situație, dar corupția rămâne o problemă majoră. În combaterea ei, Bulgaria și România merg pe căi diferite.

Demonstrație anti-corupție la Berlin

Femei din România demonstrează pe 19.02.2021 la Berlin împotriva corupției din țara lor de origine

"Bulgaria s-ar putea dezvolta mult mai bine dacă 10-20% din banul public nu ar intra în buzunarele câtorva persoane speciale. Prea mulți bani se pierd fără urmă, nu există anchete penale reale, ce să mai vorbim de condamnări pentru corupție" - astfel rezumă situația Martin Kothé, șef al biroului din Sofia al Fundației Friedrich Naumann, în dialog cu DW. Într-o "carte neagră", Kothé publică anual cele mai grave cazuri de fraudare a banului public din Bulgaria. "Banii contribuabililor bulgari sunt deturnați prea des cu metodă și în scopuri prestabilite", adaugă Kothé.

Nemulțumite de amploarea corupției și de combaterea ei deficitară sunt și firmele germane din Bulgaria. Un sondaj actual al Camerei de Comerț și Industrie Germano-Bulgare arată că 47% din întreprinzătorii germani din Bulgaria sunt foarte nemulțumiți iar 34% mai degrabă nemulțumiți de eforturile de combatere a corupției în această țară. Doar 2% din firmele germane se declară mulțumite de situație. S-ar putea crede că firmele germane adoptă o atitudine exemplară față de corupția din Bulgaria.

Martin Kothe | Fundația Friedrich Naumann | Director regional pentru Europa de Est și Sud-Est

Martin Kothé conduce biroul din Sofia al Fundației Friedrich Naumann

Corupția nu contează, câtă vreme afacerile înfloresc

Totuși, mulțumirea generală a întreprinzătorilor germani din Bulgaria este enormă: 97% din companiile germane din Bulgaria ar merge din nou în această țară, 50% dau Bulgariei nota maximă sau pe aproape. "La prima vedere, pare o contradicție: pe de o parte nemulțumirea față de corupție și statul de drept, pe de alta, mulțumirea foarte mare faţă de modul în care decurg afacerile în Bulgaria", spune Dr. Mitko Vassilev, șef al Camerei de Comerț și Industrie Germano-Bulgare de la Sofia, în dialog cu DW. "Dar corupția este doar unul din factorii luați în considerare în evaluarea unui mediu de afaceri. Din experiența noastră, firmele germane de aici nu sunt afectate deloc personal de corupție. Sondajele pe această temă reflectă deci mai degrabă nemulțumirea generală din Bulgaria faţă de corupție", arată Vassilev.

Contradicția amintită se poate rezolva prin luarea în considerare a datelor privind schimburile comerciale: Germania este partenerul comercial numărul unu al Bulgariei iar, spre deosebire de alte țări, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a crescut în primul semestru din 2021 cu aproape 650 de milioane de euro în comparație cu anul 2019, anterior crizei coronavirus. Simultan, firmele germane laudă atitudinea prietenoasă tradițională față de germani, forța de lucru motivată, costurile mici de activitate și impozitele reduse. Afacerile înfloritoare și costurile reduse sunt mai importante deci pentru firmele germane din Bulgaria decât corupția și problemele în respectarea statului de drept.

Sebastian Metz, șeful Camerei de Comerț și Industrie Germano-Române

Sebastian Metz, șeful Camerei de Comerț și Industrie Germano-Române

"România și Bulgaria nu trebuie băgate mereu în aceeași oală"

Altfel arată lucrurile în România vecină. "România și Bulgaria nu trebuie aruncate mereu în aceeași oală", avertizează Sebastian Metz, șeful Camerei de Comerț și Industrie Germano-Române. "Ambele țări sunt caracterizate de corupția postcomunistă tipică, de faptul că au aderat la UE simultan în 2007 și de monitorizarea lor specială de către Comisia Europeană. Dar în România lucrurile s-au îmbunătățit masiv, datorită măsurilor anti-corupție adoptate și nu cunosc firme germane care să fie afectate direct de corupția din România."

De aceeași părere este și expertul român în corupție Sorin Ioniță, de la think-tank-ul Expertforum. În dialog cu DW, el afirmă că "cei 15 ani de eforturi anti-corupție inspirate de UE, mai ales prin înființarea autorității naționale anti-corupție DNA, au făcut diferența. Există acum teama de a comite acte de corupție mai ales în administrația regională […] și mai ales atunci când se are de-a face cu firme mari și cu străini." Acest optimism rezultă și din sondajul în rândul firmelor germane din România: 25% sunt foarte nemulțumite, 35% mai degrabă nemulțumite, 29% mai degrabă mulțumite și 12% foarte mulțumite de combaterea corupției și criminalității în România. Simultan, atrage atenția Ioniță, "corupția rămâne o problemă serioasă în România și se axează mai ales pe jefuirea bugetului de stat de către persoane cu legături politice, prin controlarea firmelor de stat și manipularea licitațiilor publice."

"Economia germană nu poate să schimbe obiceiurile proaste de la fața locului" // "Comisia Europeană trebuie să intensifice supravegherea fondurilor de reconstrucție"

Sume gigantice vor fi puse la dispoziție de UE în anii următori pentru depășirea efectelor negative generate de pandemia de coronavirus. Doar Bulgaria ar urma să primească aproape 12 miliarde de euro. Bani de care vor să profite și firmele germane.

Sophie In't Veld

Sophie in't Veld, președinta comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European

Dar teama că miliardele de la UE ar putea fi deturnate de corupți este mare. Eurodeputata Sophie In't Veld a pus degetul pe rană la vizita ei la Sofia de săptămâna trecută: "Anchetarea corupției la nivel înalt rămâne problematică. […] Cerem Comisiei Europene să întărească supravegherea banilor europeni alocați, inclusiv a celor din fondul de reconstrucție post-coronavirus."

În contextul noului fond european amintit, comisia pentru Est a economiei germane a publicat în septembrie o poziție scrisă privind sud-estul Europei. În document se vorbește despre comportament conform regulilor, procese de decizie transparente, respectarea statului de drept și combaterea corupției ca despre "factori importanți pentru un succes economic sustenabil și pentru disponibilitatea companiilor germane de a investi în zonă".

Dar cum ar trebui să fie combătută eficient corupția în Europa de Sud-Est? Când vine vorba de soluții în acest sens, reprezentanții economici germani nu se mai înghesuie cu opinii. Documentul de poziție al Comisiei pentru Est a economiei germane scoate în evidență directivele de compliance ale firmelor germane, care ar trebui să dea exemplu pe plan local și să aplice o politică a toleranței zero față de corupție. Dar, avertizează Anja Quiring, expertă în Europa de Sud-Est în cadrul Comisiei pentru Est, "nici nu ne putem aștepta de la companiile germane să realizeze o re-educare în locurile unde investesc, nu pot face așa ceva."

Comisia pentru Est consideră că responsabilitatea principală ar reveni Uniunii Europene, care ar trebui să sporească presiunile asupra guvernelor prin mecanismele de monitorizare disponibile. Așa cum au arătat evoluțiile cât se poate de diferite din ultimii ani din Bulgaria și România, aceste mecanisme de monitorizare nu au fost în trecut și o garanție pentru combaterea efectivă a corupției. Martin Kothé conchide: "Vor mai trece ani buni până când mlaștina corupției va fi secată."