1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Legea de urgență a lui Viktor Orbán divizează Europa

3 aprilie 2020

Legea de urgență de la Budapesta pe marginea crizei coronavirusului este criticată de 13 țări vestice ale UE, care avertizează față de îngrădirea democrației. Vecinii Ungariei reacționează însă diferit la această lege.

https://p.dw.com/p/3aPlF
Budapesta, Viktor Orban
Premierul Viktor Orbán în Parlamentul de la BudapestaImagine: picture-alliance/AP/MTI/Z. Mathe

Guvernul Ungariei nu a mai fost demult atât de criticat pe plan internațional. După elaborarea așa-numitei "legi coronavirus", numită "legea împuternicirii" de către opoziția de la Budapesta, politicieni europeni și americani au venit cu un verdict dur: unii au vorbit de începutul dictaturii în Ungaria, alții au comparat politica premierului Viktor Orbán cu o epidemie, în timp ce alții au cerut sancțiuni ferme ale UE împotriva Ungariei.

O reacție fără precedent a venit de la 13 țări din UE, printre care și Germania: într-o declarație diplomatică a miniștrilor de Externe din cele 13 state se avertizează, în contextul crizei coronavirusului, cu privire la încălcarea sau limitarea pe termen lung a unor drepturi fundamentale și a unor principii ale statului de drept și democrației. Singurul stat est-european care s-a alăturat acestei luări de poziție a fost Letonia. Ungaria nu este menționată direct în această declarație, dar se subînțelege din context că motivul adoptării ei ar fi legea de urgență elaborată de cabinetul de la Budapesta. Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat "îngrijorată" de noua lege din Ungaria, după ce în urmă cu două zile criticase demersul la modul general, fără a pomeni numele Ungariei.

Reacții "originale" la Budapesta

În Ungaria, guvernul Orbán a reacționat până acum relaxat și pe alocuri original la aceste critici masive. Într-o luare de poziție a executivului ungar se precizează: "Suntem total de acord cu declarația celor 13 state – în aceste vremuri grele trebuie să asigurăm și să protejăm valori ca libertatea, democrația, statul de drept și depturile omului." Simultan, guvernul ungar și-a exprimat regretul pentru faptul că nu toate țările din UE au avut ocazia de a semna declarația înainte de a fi publicată. Întrebarea adresată de DW guvernului ungar, dacă acesta va semna retroactiv declarația, a rămas deocamdată fără răspuns.

Până acum, linia indicată de Orbán pare a fi respingerea pe un ton moderat a criticilor externe, pentru a sublinia că acestea sunt false și nedrepte, nebazate pe realitate. Astfel au respins criticile cel puțin ministra Justiției, Judit Varga, și alți membri ai cabinetului de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt guvernamental,  Zoltán Kovács, a reacționat altfel pe blogul său abouthungary.hu, în care el atacă des luările de poziție ale presei străine. Un text de opinie critic din "New York Times" a fost comentat astfel de responsabilul ungar: "Salvarea vieților cetățenilor ungari nu este în mod clar o prioritate în afara Ungariei."

Publicistul Zsolt Bayer, un prieten apropiat al lui Orbán și cofondator al partidului guvernamental Fidesz, cunoscut pentru textele sale vituperante și mizantrope, a calificat criticile față de legea de urgență drept un "efect Soros" și a adresat cuvinte greu de reprodus la adresa miliardarului american.

Guvernului Orbán nu-i pasă de critici

Politologul critic la adresa guvernului, Attila Tibor Nagy, de la Institutul Méltányosság din Budapesta, a declarat pentru DW că guvernul ungarn pare "momentan mai degrabă indiferent la criticile externe, nici surprins şi nici șocat de acestea". Un motiv ar fi faptul că aceste critici nu sunt ceva nou în substanța lor, ci doar în formă: o declarație diplomatică semnată de 13 țări din UE. "Guvernul Orbán se preocupă acum mai mult de consecințele economice ale epidemiei pentru Ungaria și mai puțin de critici", arată Nagy.

Un alt politolog, de data aceasta apropiat guvernului ungar, Ágoston Mráz, de la Institutul Nezöpont din Budapesta, a declarat pentru DW că executivul nu are de ce să se teamă de actualele critici, întrucât acestea ar fi nejustificate. Mráz crede că guvernul va profita chiar, în final, pe plan intern. "În general, criticile nejustificate la adresa Ungariei consolidează electoratul Fidesz. Dacă guvernul va manageria bine criza epidemiei și dacă se va dovedi că reproșurile externe nu au fost justificate, atunci Fidesz poate obține un câștig din această situație la alegerile din aprilie 2022", crede Mráz.

Semne de îngrijorare la vecini

În țările răsăritene vecine Ungariei, unde guvernează de asemenea formațiuni conservatoare sau naționaliste de dreapta, dezbaterea privind legea de urgență din Ungaria este urmărită cu mare atenție. Politologul slovac Grigorij Mesežnikov, de la Institutul pentru Afaceri Publice din Bratislava, a declarat pentru DW că înțelege criticile la adresa Ungariei, întrucât Budapesta ar merge cel mai departe în UE în încălcarea legilor democrației și statului de drept. Sancțiuni împotriva Ungariei, așa cum solicită anumiți politicieni occidentali, nu ar fi însă justificate, în opinia sa. "Ungaria nu este vreun stat agresor precum Rusia", arată Mesežnikov. "Dezbaterea privind sancțiunile în țările comunitare este justificată, dar aș proceda cu mare atenție, întrucât eventuale sancțiuni la adresa Ungariei ar provoca pagube mari în întreaga regiune."

Politologul ceh Jakub Janda, de la think-tank-ul praghez "Valori Europene", pledează în dialog cu DW pentru introducerea de către Bruxelles a unui nou mecanism de sancțiuni: blocarea fondurilor europene în cazul nerespectării regulilor și valorilor comunitare. "Este absolut corect că guvernele europene critică sus și tare executivul Orbán, pentru că acesta subminează constant modelul de guvernare liberal, democratic european, pe care Ungaria l-a acceptat la aderarea la Uniune. În plus, Ungaria este unul din aliații cei mai strânși ai Rusiei și Chinei din rândul UE, ceea ce a dus la pierderea încrederii în executivul ungar în mai multe țări comunitare", subliniază Janda.

O poziție similară adoptă și militanta civică din România Smaranda Enache, co-președintă a "Ligii Pro Europa", care se angajează de trei decenii în dialogul româno-ungar. Ea a subliniat pentru DW că declarația celor 13 state ar trebui să fie un semnal și pentru UE ca instituție, pentru a se poziționa clar împotriva tendințelor autoritare din anumite state membre. "UE trebuie să supravegheze situația democrației și statului de drept în toate țările membre", solicită Smaranda Enache. "Altfel, modelul Orbán se va răspândi tot mai mult în UE."

Keno Verseck
Keno Verseck Redactor, autor și reporter la DW Programs for Europe.