Coronavirus: Guvernele recâștigă încrederea oamenilor 

Rezultatele sondajului privind noul coronavirus al Gallup International Association abia au fost date publicității. Peste 20.000 de persoane în 26 de țări din lumea întreagă au fost întrebate despre felul în care percep actuala pandemie. Rezultatele nu sunt surprinzătoare, în prima fază: 62% din cei chestionați au admis că se tem că se vor infecta cu virusul. Ce surprinde însă este un alt rezultat: simultan, 56% cred că amenințarea ar fi prezentată în mod exagerat. Cum se potrivesc cele două rezultate unul cu celălalt? Pentru Kancio Stoicev, președintele Gallup International Association, cele două aspecte nu s-ar contrazice reciproc: "Virusul este real și este normal ca oamenii să se teamă", a declarat Stoicev pentru DW. Pe de altă parte, viruși există deja de la începutul vieții umane. Oricine știe că suntem în permanență înconjurați de viruși. Din acest motiv, unora li se pare că reacția la acest virus ar fi exagerată, spune Stoicev.

Teamă și nesiguranță

Cu toate acestea, numărul victimelor crește în fiecare zi. Dezvoltarea unui vaccin va mai dura luni bune. Mulți oameni se întreabă ce se întâmplă mai departe. Zilnic se anunță noi măsuri dure de combatere a extinderii epidemiei: școlile, grădinițele și universitățile sunt închise; contactele sociale sunt reduse la minimum prin decretele date de stat. Într-un discurs extraordinar, miercurea trecută, cancelara germană Angela Merkel, care se află ea însăși în carantină de duminică, a vorbit despre "cea mai mare provocare de la Al Doilea Război Mondial". Nesiguranța populației sporește, după ce viața publică și rutina existențială au fost reduse aproape la zero.

Pentru Kancio Stoicev, provocarea actuală ține de reacția emoțională a oamenilor la virus. Frica ar fi parte din ADN-ul nostru, un element chiar indispensabil vieții, explică sociologul. Teama a jucat mereu un rol esențial în istoria omenirii. Siguranța ar fi mai degrabă un fenomen relativ recent: "Mai ales în ultimele decenii avem tot mai mult sentimentul că viața ar fi devenit mai sigură, că lucrurile pot fi planificate și anticipate. Asta mai ales datorită progreselor realizate în epoca modernă." Într-o situație de acest gen, care vine peste noi cu toată violența într-un timp scurt, oamenilor le-ar dăuna psihic tocmai absența acestui sentiment de siguranță: "În prezent, nimeni nu poate să ne spună cum vor sta lucrurile în două, trei sau cinci luni."

Popoarele din Balcani, mai obișnuite cu crizele

Potrivit studiului Gallup, teama și nesiguranța se răspândesc însă în mod diferit în țările analizate. Și din acest motiv 56% dintre cei chestionați ar considera amenințarea coronavirusului exagerată, crede Stoicev: "Știm că această criză a început în anumite țări cu două-trei săptămâni mai devreme, ceea ce înseamnă că aceste țări se află acum într-o altă fază. Italia este într-o fază foarte avansată și este de înțeles modul în care reacționează acum italienii. În Bosnia-Herțegovina ne aflăm de exemplu încă într-o fază foarte timpurie."

Mai ales în țările balcanice incluse în studiu se pare că nu există prea mare panică în rândul populației. În Bosnia-Herțegovina, 73% din participanții la sondaj consideră că amenințarea virusului ar fi exagerată; în Bulgaria, 72% din cei întrebați ar avea aceeași părere, în Macedonia de Nord 73 %. Bulgarul Kancio Stoicev crede că aceste rezultate au legătură și cu istoria acestei regiuni: "Balcanii sunt de secole o regiune foarte agitată. În astfel de locuri, intensitatea istoriei este mult mai ridicată, ceea ce înseamnă că acolo au existat mult mai multe crize care au trebuit rezolvate." Și ultimii 30 de ani ar fi un exemplu în acest sens. În Bulgaria, România și țările ex-iugoslave ar fi existat mereu crize în ultimele trei decenii: "Într-un fel anume, noi în această parte a lumii suntem cumva mai obișnuiți cu astfel de situații."

Comparațiile sunt grăitoare: oamenii din țările din vestul Europei consideră amenințarea coronavirusului drept una reală: 70% din cei chestionați s-au exprimat în acest sens.

Guvernanții profită

Interesant este însă că 76% dintre respondenți sunt dispuși să accepte limitarea libertăților personale în lupta cu epidemia, indiferent dacă sunt sau nu de părere că amenințarea ar fi exagerată. Pe primele locuri la acest aspect ar fi Austria, cu 95%, Macedonia de Nord, cu 94% și Olanda, cu 91 %. Acceptanța cea mai redusă pentru limitarea libertăților personale s-ar înregistra în SUA, unde doar 45 de procente din cei întrebați se declară de acord cu măsurile restrictive. Kancio Stoicev crede că aceasta se explică prin divizarea politică acută din prezent și prin "puternica tradiție democratică" a Americii.

Șeful Gallup consideră însă că aspectul esențial al sondajului ar fi altul: "Observăm o creștere clară a încrederii în guvernele naționale. Cifrele ne arată că peste două treimi din oamenii din lumea întreagă au început să aibă încredere în guvernanți, pentru că se tem de actuala situație." În mod normal, încrederea oamenilor în politicieni era cuprinsă între 20 și 40 de procente. "Elitele politice, căzute în dizgrație în ultimii ani, recâștigă încrederea oamenilor într-un moment considerat drept început al unei crize globale fără precedent în ultimele decenii. 'Singur' este înlocuit de 'împreună', 'aproape' de 'îndepărtat' și 'global' de 'național'."

Pentru Stoicev, acesta ar fi sfârșitul unei epoci în care piața globală a dominat și politica: "Mentalitatea noastră de consumatori este să existăm în propriul nostru univers. Credem că putem cumpăra tot ce dorim, putem face ce vrem și călători oriunde dorim. Criza actuală distruge această iluzie. Vedem, în cele din urmă, că oamenii sunt ființe colective. Iar când e vorba de global și de național: național este și colectiv, înseamnă împreună, dar nu la un nivel global." Sociologul vede în semnalele de solidaritate numeroase transmise de mii de oameni o șansă: "Astfel de situații unesc oamenii. În principiu, în viață există două strategii, atunci când te afli în fața unei probleme serioase. Prima este să încerci să rezolvi lucrurile pe cont propriu, a doua este să o faci împreună cu alți oameni. La final, întotdeauna este mai bine să o faci alături de o comunitate, de ceilalți."