Coronavirus, gripă sau răceală? Cum facem diferenţa? | Global | DW | 03.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Coronavirus, gripă sau răceală? Cum facem diferenţa?

Guturai, tuse, dureri în gât şi febră. Deoarece simptomele sunt, în prima fază, asemănătoare, nu este clar de la bun început despre ce tip de infecţie e vorba: bacteriană sau virală?

La prima vedere, simptomele coronavirusului 2019-nCoV sunt cam aceleaşi ca la o gripă "obişnuită".Siptomele tipice pentru coronavirussunt: febră, tuse (uscată), dispnee (dificultăţi respiratorii), dureri musculare, oboseală şi, ceva mai rar, expectoraţie, dureri de cap, hemoptizie (tuse cu sânge) şi diaree. 

În schimb, aceste simptome nu sunt caracteristice pentru infecţiile cu coronavirus: guturaiul şi durerile în gât. Cu alte cuvinte, cine are guturai, strănută şi-l doare gâtul e, foarte probabil, doar răcit sau are o gripă "obişnuită". Coronavirus se manifestă, de regulă, prin tuse uscată, dificultăţi de respiraţie şi/sau pneomonie. Dar nu şi prin dureri în gât.

Răceală, simptome (picture alliance/dpa/C. Klose)

Guturai şi oboseală - simptome tipice pentru răceală

 

Aceste simptome pot apărea, dar nu sunt obligatorii în cazul coronavirusului

Mulţi dintre cei contaminaţi cu coronavirus nu prezită, totuşi, iniţial simptomele amintite sau doar într-o formă slabă. Perioada de incubaţie este, potrivit Institutului Robert Koch, de până la 14 zile. Dacă aveţi îndoieli şi vă temeţi să nu vă fi infectat cu coronavirus, consultaţi, în orice caz, un medic. Acesta va trimite probabil o probă de spută la analiză în laborator şi va verifica dacă suferiţi de o infecţie virală respiratorie. Aşa se paote clarifica situaţia. 

Asigură masca aplicată pe gură protecţie deplină?

Nu chiar. Viruşii nu pot zbura. Şi noii coronaviruşi se transmit prin picături. Deci cel mai bine e să păstrăm distanţa faţă de cei infectaţi sau bănuiţi a fi infectaţi cu coronavirus, să ne spălăm des şi riguros pe mâini cu săpun şi să ne ştergem apoi, de preferinţă, cu şervete de unică folosinţă.

Împiedică masca de protecţie contaminarea cu coronavirus?(picture-alliance/dpa/B. Roessler)

Împiedică masca de protecţie contaminarea cu coronavirus?

  

Gripă sau răceală? Contează micile diferenţe

Chiar şi medicii întâmpină, în funcţie de simptome, dificultăţi în a stabili un diagnostic foarte clar, delimitând gripa "normală" de o "simplă" răceală. O simplă răceală se manifestă iniţial prin dureri de gât, guturai, urmate de tuse. Timp de câteva zile, pacientul va avea aşadar dureri în gât, guturai, tuse cu spută sau uscată, temperatură ceva ridicată, dureri de cap şi se va simţi obosit. 

Gripa are simptome mai puternice şi mai neplăcute. Durerile de cap şi musculare sunt mai intense, pacienţii plângându-se de tuse uscată, dureri în gât, febră ridicată, de până la 41 de grade Celsius, şi frisoane. Bolnavii se simt extrem de obosiţi, nu au poftă de mâncare şi ar dormi ore în şir. 

În timp ce o răceală simplă se vindecă în decurs de câteva zile, aproximativ o săptămână, gripa necesită, în general, o durată mai lungă de vindecare - chiar şi câteva săptămâni.

Vaccin antigripal (picture-alliance/dpa/R. Hirschberger)

Vaccinul antigripal este recomandat persoanelor cu risc sporit

 

Comisia Permanentă de Vaccinări (STIKO) recomandă anual o vaccinare împotriva gripei pacienţilor cu risc ridicat de îmbolnăvire: persoane cu vârste peste 60 de ani, care suferă de boli cronice, femei gravide sau persoane care locuiesc în cămine de bătrâni. Periclitaţi sunt şi cei care intră des în contact cu alţi oameni, cum ar fi personalul medical sau angajaţii unor instituţii care lucrează cu publicul. 

Când e cazul să luăm antibiotice?

Cele mai multe cazuri de răceală şi gripă sunt declanşate de viruşi iar un tratament cu antibiotice nu este eficient. Antibioticele atacă bacteriile şi sprijină sistemul imunitar al organismului. Penicilina distruge, de pildă, membrana celulară şi metabolismul acestor microorganisme. Astfel, bacteriile nu pot supravieţui. Aceasta funcţionează însă numai în cazul infecţiilor bacteriene, nu şi a celor virale. Deci antibioticele nu sunt eficiente în combaterea viruşilor. 

Tratamentul cu antibiotice este benefic atunci când, în situaţia slăbirii sistemului imunitar, în organism au pătruns bacterii care se înmulţesc. Aşa pot fi afectate, chiar pe termen lung, diferite organe. Pneumonia, amigdalita, infecţiile urinare şi meningita sunt declanşate prin bacterii. În tratamentul acestor boli, administrarea de antibiotice este necesară. 

Vă mai recomandăm