Coronavirus: Cele 7 categorii de simptome | Global | DW | 11.11.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Coronavirus: Cele 7 categorii de simptome

O infecţie cu coronavirus poate prezenta simptome multiple. Cercetătorii au identificat importanţi biomarkeri şi 7 categorii de simptome, care ajută şi la dezvoltarea vaccinului anti-COVID-19.

Răguşeală, dureri de cap şi uşor guturai? Imediat îţi pui întrebarea dacă nu este totuşi ceva mai grav. Care erau simptomele pentru Covid?

Întrebări pe are nu ni le-am fi pus cu un an în urmă şi nu ne-am fi făcut griji pentru ceea ce părea doar o răceală. Astăzi însă, în toamna anului 2020, un strănut poate declanşa un adevărat carusel de întrebări: „Unde am fost în ultimele zile? Cu cine m-am întâlnit? Pe ce am pus mâna? Mai am gust, dar miros? Mai pot respira normal?...”

Şi nu suntem puţini cei cărora astfel de chestiuni ne dau bătăi de cap. Cercetătorii şi medicii caută şi ei răspuns la întrebări, încercând să definească multitudinea de simptome ale COVID-19. 

Cercetători de la Clinica Universitară din Viena au reuşit să împartă simptomele în 7 categorii, rezultatele studiului lor fiind publicat în revista de specialitate Allergy. Scopul principal al studiului a fost acela de a afla ce înseamnă o bună imunitate în urma unei infectări cu SARS-CoV-2 şi în funcţie de ce parametri se măsoară aceasta. 

La studiul realizat de imunologul Winfried Pickl şi alergologul Rudolf Valenta au participat 109 de reconvalescenţi, aşadar persoane care au suferit de COVID-19, dar care sunt pe cale de recuperare, şi 98 de persoane sănătoase. 

Diferitele categorii de simptome

În urma examinării probelor de sânge ale probanţilor, au putut fi identificate 7 categorii de simptome:

1. Simptome gripale (febră, frisoane, oboseală şi tuse)

2. Simptome de guturai (guturai, strănut, gât uscat, nas înfundat)

3. Dureri musculare şi de articulaţii

4.  Inflamaţii la nivelul ochilor şi mucoasei

5. Afecţiuni pulmonare (pneumonie sau dificultăţi la respiraţie)

6. Afecţiuni gastro-intestinale

7. Pierderea simţului mirosului şi a gustului şi alte simptome

sistemul imunitar

Cum funcţionează sistemul imunitar al omului

Imunologul Winfried Pickl, coordonatorul-şef al studiului amintit, a explicat pentru DW că în ultima categorie se regăsesc "mai ales persoanele cu un sistem imunitar tânăr", ceea ce nu are legătură cu vârsta biologică a pacienţilor. Mai aflăm că se pot şi suprapune diferite categorii. S-au putut constata însă şi parametrii concreţi şi legături între unele categorii. De exemplu, s-a putut observa că un pacient suferind de COVID-19, care a avut febră ridicată, dispune de imunitate pe o durată mai lungă de timp decât persoanele care au avut ca simtom pierderea gustului şi a mirosului.  

COVID-19: Amprenta din sânge

La analiza de sânge s-au putut indentifica şi importanţi markeri COVID-19. Cercetătorii au constatat că, după 10 săptămâni, sistemul imunitar al pacienţilor care suferiseră de COVID-19 prezintă modificări. E ca o amprentă care rămâne în sângele acestor persoane. Numărul granulocitelor, care de regulă se luptă cu agenţii patogeni precum bacteriile, era mult mai redus la persoanele din grupul celor care avuseseră Covid. Un amănunt "cu totul nou, care ne-a uimit", spune Pickl.

vaccin

Identificarea biomarkerilor ajută la dezvoltarea unui vaccin eficient

 

Celulele sistemului imunitar CD4 şi CD8 au memorie. Din acest motiv, mulţi dintre pacienţii care au depăşit o infectare cu SARS-CoV-2 se mai simt încă multe săptămâni vlăguiţi - explică Winfried Pickl. În acelaşi timp, s-a putut observa o diminuare considerabilă a celulelor regulatoare T - un amestec periculos care poate duce şi la apariţia unei boli autoimune, adaugă imunologul. 

Rezultatele studiului, atrag atenţia autorii acestuia, ajută nu doar la o mai bună înţelegere a bolii, ci şi la dezvoltarea de vaccinuri eficiente, dat fiind că se cunosc acum biomarkeri importanţi. "Ştim că limfocitele B, respectiv T reprezintă parametrii importanţi atunci când vrem să evaluăm un vaccin", a subliniat Pickl. 

Vă mai recomandăm