Coronavirus: Întrebări care ne preocupă intens în aceste zile | Societate | DW | 25.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Coronavirus: Întrebări care ne preocupă intens în aceste zile

Vom încerca să răspundem la câteva din întrebările cu care ne confruntăm în contextul actualei pandemii. La unele nici oamenii de ştiinţă nu au răspunsuri prea clare.

De ce tocmai  aceste întrebări?

Unele întrebări ne-au fost adresate pe Facebook sau Twitter. În plus, ne-am orientat în funcţie de întrebările frecvente la care oamenii caută răspunsuri în motoarele de căutare, precum Google, în legătură cu virusul SARS-CoV-2 sau cu boala pe care acesta o declanşează: Covid-19.

De unde vine SARS-CoV-2? 

Potrivit Institutului Robert Koch, se pare că virusul a fost transmis omului de la lilieci. Sută la sută sigur nu este însă. Cert este totuşi că în cazul noului virus SARS-CoV-2 avem de-a face cu o zoonoză, cu alte cuvinte, că acesta provine dintr-o sursă animală. Cercetătorii au descoperit aceasta în urma unui studiu publicat în revista de specialitate "Nature".

Contrar teoriilor conspiraţioniste, experţii exclud ideea că noul virus ar fi un produs artificial, creat în laborator. După toate probabilităţile, SARS-CoV-2 a fost transmis pentru prima dată de la un animal la om într-o piaţă din Wuhan, oraş situat în provincia chineză Hubei.

 

Pot muri de COVID-19?

O întrebare la care e greu să răspundem cu "da" sau "nu". La fel de greu este de prezis decesul în urma unei gripe sau a unui accident de maşină. Nu putem vorbi decât de probabilităţi. Dar şi acest lucru e dificil în cazul pandemiei de coronavirus. Nu putem porni decât de la statistici.

Adam Kucharski, matematician şi epidemiolog la London School of Hygiene and Tropical Medicine, vorbeşte de un procentaj de mortalitate între 0,5 şi 2%. Aşadar, din 100 de pacienţi infectaţi cu coronavirus îşi pierd în medie viaţa unul sau doi. O frecventă cauză a decesului este septicemia, o reacţie agresivă a sistemului imunitar al omului.

Cât timp rezistă coronavirusul în aer şi cât pe diverse suprafeţe?

Coronaviruşii provoacă afecţiuni respiratorii. Aceştia sunt transmişi în principal prin aer, unde ajung de la persoane infectate cu SARS-CoV-2, care tuşesc sau strănută. Dacă aceste secreţii infecţioase ajung pe mână, atunci contaminarea se poate produce şi pe această cale. Cu alte cuvinte, prin atingerea unor obiecte sau dând mâna cu altă persoană.

Clanţa uşii (picture-alliance/dpa/O. Spata)

Viruşii pot rezista un anumit timp pe diferite suprafeţe

Potrivit Oficiului federal pentru evaluarea riscurilor (BfR), prime analize de laborator arată că noul coronavirus SARS-CoV-2 poate rezista rămânând contagios, în cazul unei "contaminări puternice", până la trei ore în aer, până la patru ore pe suprafeţe de cupru, până la 24 de ore pe suprafeţe de carton şi până la două sau trei zile pe suprafeţe de oţel sau plastic.

Totuşi trebuie să nu pierdem din vedere faptul că studiul menţionat a fost efectuat în laborator şi nu e absolut sigur dacă şi în viaţa de zi cu zi viruşii rezistă în aceeaşi proporţie pe diferitele suprafeţe.

Cum mă pot proteja cel mai bine?

Tuşind sau strănutând în încheietura cotului, spălându-ne des şi riguros pe mâini şi păstrând distanţa cuvenită faţă de alte persoane ne putem proteja pe noi înşine faţă de infectarea cu noul coronavirus. Totodată întrerupem astfel şi lanţul propagării coronavirusului, încetinind răspândirea sa.  

Deoarece virusul se răspândeşte exponenţial, măsurile luate de autorităţi sunt necesare pentru a nu pune complet la pământ sistemele de sănătate. Preşedintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, solicită respectarea cu stricteţe a măsurilor de prevenţie. Altfel, a estimat el, în două-trei luni, numărul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2  ar putea ajunge în Germania la 10 milioane.

De ce nu dispunem încă de un vaccin?

Potrivit Asociaţiei Industriei Farmaceutice (vfa), se lucrează la cel puţin 47 de vaccinuri contra Covid-19. Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte este cel desfăşurat de compania germană CureVac. În mod normal e nevoie chiar de ani până la definitivarea unui vaccin efficient. Acest proces este, în actuala pandemie, puternic accelerat. Şi Centrul german pentru cercetări în domeniul infecţiilor (DZIF) caută de urgenţă soluţii. Oamenii săi de ştiinţă folosesc elemente deja existente pentru elaborarea unui vaccin împotriva noului coronavirus. Deşi se lucrează foarte intens la proiect, vaccinul nu are cum ajunge încă în cursului acestui an pe piaţă. Mai ales studiile clinice, fără de care vaccinul nu poate fi admis pe piaţă, necesită mult timp.

În paralel cu eforturile de a dezvolta un vaccin eficient, cercetătorii speră să reuşească să ofere pacienţilor posibilitatea unei "imunizări pasive" cu ajutorul anticorpilor extraşi din plasma sanguină a convalescenţilor. Mai precis a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 care au făcut faţă bolii, dezvoltând anticorpii necesari. Spre deosebire de un vaccin, organismul infectat cu coronavirus nu trebuie să producă el însuşi aceşti anticorpi. Dezavantajul acestei proceduri este că imunizarea nu durează, de regulă, decât câteva săptămâni sau luni.

Ibuprofen, Coronavirus (picture-alliance/dpa/L. Mirgeler)

Teoriile pe tema ibuprofenului au încins spiritele în multe colţuri ale lumii

Este ibuprofenul dăunător sau nu în cazul unei infecţii cu coronavirus?

În această privinţă, s-a declanşat o adevărată isterie în ultima vreme. Trei cercetători au lansat ipoteza că unele medicamente, de pildă inhibitori ACE sau sartani, folosiţi în scăderea tensiunii, tiazolidindionele, indicate în tratarea diabetului sau analgezicul ibuprofen ar putea agrava starea pacienţilor suferind de Covid-19. Sunt teorii, însă, până acum neconfirmate.

Ceea ce fusese initial calificat drept "fake news", a fost mai apoi formulat cu prudenţă în mod oficial de către OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii îi avertizează pe pacienţii infectaţi cu coronavirus să nu folosească, de siguranţă, ibuprofen, ci să ia, în loc, de exemplu un paracetamol. Anunţul a fost făcut marţea trecută la Geneva de purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier. 

Între timp, OMS s-a distanţat şi de această poziţie, spunând că nu mai avertizează faţă de administrarea ibuprofenului.

Se pot infecta cu SARS-CoV-2 şi animalele de companie?

Regeln für Haustierhalter in Deutschland (picture-alliance/dpa/P. Zinken)

Ne pot transmite animalele de companie coronavirusul?

Da. Iată de ce Oficiul federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare (BLV) din Elveţia recomandă proprietarilor de animale de companie, care se află în carantină suspectaţi fiind de infectarea cu SARS-CoV-2, să renunţe pentru o vreme la mângâierea şi îmbrăţişarea acestor animale. Câinii, pisicile şi alte astfel de animale domestice nu prezintă simptome tipice infecţiei - deci nu se îmbolnăvesc. Cu atât mai greu este de evaluat riscul transmiterii coronavirusului la om.

Oficiul federal pentru evaluarea riscurilor (BfR) e de părere că şi un animal infectat poate, teoretic, răspândi virusul prin respiraţie şi secreţii. Să nu uităm că SARS-CoV-2 provine din lumea animală.

Cât de periculos este coronavirusul în timpul sarcinii şi pentru copii?

Coronavirus, femei gravide (picture-alliance/dpa/B. Pedersen)

Poate fi transmis coronavirusul copilului în timpul sarcinii?

Conform datelor de care dispunem până la această oră, copiii nu se numără printre persoanele periclitate. Asta înseamnă că la copii infectaţi cu coronavirus, boala are, de regulă, o formă blândă, evoluând fără complicaţii. Au existat câteva cazuri singulare când a fost depistat virusul şi la nou născuţi. Neclar este dacă virusul a fost transmis copilului înainte, în timpul sau după naştere.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Oficiului federal al Educaţiei pentru Sănătate (BZgA), coronavirusul nu reprezintă pentru femeile însărcinate un risc sporit. Cu toate acestea, gravidele ar trebui să ia măsuri mai riguroase de prevenţie, deoarece datele de care beneficiem deocamdată nu sunt foarte solide.

Vă mai recomandăm