Coronavirus în Republica Moldova: Cum se dă testul de supraviețuire? | Moldova | DW | 19.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Coronavirus

Coronavirus în Republica Moldova: Cum se dă testul de supraviețuire?

În Republica Moldova a fost înregistrat primul deces provocat de COVID-19 și răspândirea virusului continuă. Sunt oare autoritățile pregătite să stopeze epidemia sau Moldova poate deveni un exemplu tragic?

Pe 7 martie, în Republica Moldova a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19. La scurt timp după aceea, autoritățile de la Chișinău au introdus mai multe restricții, preluate din experiența statelor afectate, cum ar fi închiderea instituțiilor de învățământ și a traficului aerian. Mai mult, s-a decis instituirea stării de urgență, acțiune foarte criticată de partidele de opoziție. Cu toate acestea, epidemia nu este de oprit, joi fiind confirmate cel puțin 49 de cazuri de infectare și un deces. Guvernarea de la Chișinău liniștește cetățenii, încercând să dea impresia că ține situația sub control. Totuși, din cauza mai multor probleme majore în sistemul medical, dar și a lipsei de mijloace financiare, în cazul extinderii epidemiei, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o catastrofă.

Sistemul medical nu va rezista

În aceste zile, capitala Republicii Moldova arată ca un oraș părăsit. Pe străzile pustii poți întâlni câte un om cu mască medicinală pe față, grăbindu-se undeva – unii la lucru, alții cu treburi care nu pot fi făcute de la distanță. Chiar dacă transportul public încă mai funcționează, majoritatea organizațiilor și-au sistat activitatea, îndemnând angajații să stea acasă. Copiii și tinerii de asemenea stau acasă, iar distracțiile și localurile sunt închise. În acest peisaj apocaliptic, doar sirenele ambulanțelor mai dau de știre că orașul trăiește. Toți se întreabă ce va fi mai departe și cât de mult acest virus necunoscut pentru omenire îi va afecta pe ei, pe prieteni sau pe vecini.

Autoritățile încearcă să diminueze această frică de necunoscut, asigurând cetățenii prin toate posturile mass-media că situația este sub control și că există suficiente resurse pentru a depăși o eventuală criză. Cea mai mare presiune actualmente este pe sistemul medical, care datorită efortului medicilor încă mai rezistă. Spre deosebire de țările dezvoltate, medicina din R. Moldova este una vulnerabilă. Lipsa echipamentelor și aparatelor medicale performante, a personalului medical, inclusiv în spitalele din spațiul rural, sunt vulnerabilități care pot duce la escaladarea epidemiei.

Ala Nemerenco, ex-ministru al Sănătății, consideră că autoritățile ar fi putut interveni mult mai devreme cu acțiuni de prevenție, inspirate din practica țărilor care s-au confruntat deja cu maladia. 

Ala Nemerenco

Ala Nemerenco

„Noi nu am putea să facem față unei crize similare celei din China sau Italia cu sistemul nostru de sănătate pe care îl avem. Fără ajutorul partenerilor, inclusiv cu echipamente și medicamente, noi nu vom rezista. Dacă noi vom ajunge la așa o criză ca în Italia, cu mii și mii de pacienți, la sigur că sistemul nu rezistă. Trebuie să recunoaște că avem un sistem medical care corespunde nivelului de dezvoltare al țării pe care o avem. Testarea insuficientă, autoizolarea lăsată pe seama cetățeanului uneori mai puțin responsabil și permiterea astfel a circulației acestui virus au fost primele greșeli. De asemenea, un lucru important la care trebuie să se gândească autoritățile este numărul de paturi și sper că se vor găsi spitale în caz de necesitate. Este important să avem echipamente medicale, astfel ca medicii să fie protejați. O altă lacună pe care o observ este faptul că, având atâtea fabrici de textile, nu s-a discutat să producem aici pe loc măști sau alte echipamente medicale. Nu mai vorbim de ultimul nivel, când am avea nevoie de echipamente de ventilare și reanimare. Eu sper să nu ajungem la acest scenariu, că va fi destul de grav”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, Ala Nemerenco.

Politică pe timp de ”ciumă”

După mai multe ezitări, deputații de la Chișinău au luat totuși decizia de a institui în Republica Moldova stare de urgență pentru 60 de zile. Aceasta presupune mai multe măsuri drastice cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, care se întreprind pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, în funcţie de evoluţia situaţiei, preşedintele Republicii Moldova sau Guvernul pot solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei stării de urgenţă, precum şi extinderea sau restrângerea ariei de acţiune a acesteia. Cu toate acestea, mai mulți deputați din opoziție au venit cu propuneri și critici, dar care nu au fost luate în considerare de noua coaliție social-democrată din Parlament.

Igor Munteanu (DW/Simion Ciochina)

Igor Munteanu

„Am făcut critici în Parlament nu de dragul criticii, dar, în primul rând, noi am contestat principiul temporalității, pentru că s-a acceptat un termen de 60 de zile pentru starea de urgență. Un termen dublu față de alte termene practicate în Europa. În această perioadă, Parlamentul își suspendă activitățile pentru o perioadă nedeterminată, iar acțiunile pe care executivul planifică să le întreprindă în aceste zile sunt absolut neclare și vagi. Noi am cerut un plan de acțiuni, care nu a fost prezentat de prim-ministru. Noi am cerut o bugetare a acțiunilor, care tot nu a fost prezentată. De asemenea, Guvernul nu a fost capabil să dea nici un răspuns adecvat la întrebările legate de restricționarea unor libertăți și drepturi fundamentale, dar și a temeiurilor asupra unor activități economice care vor fi sau au fost stopate. Sau cum pierderile agenților economici vor fi compensate de stat”, a comentat pentru DW deputatul Igor Munteanu.

Economia virusată

La fel ca și în alte state, situația legată de COVID-19 pune o presiune puternică pe sectorul economic. Pe lângă faptul că deja mai mulți agenți economici au declarat că încă nu cunosc care vor fi consecințele acestei pandemii asupra afacerilor, este clar că remitențele migranților moldoveni, care lucrează în țările UE și de care este dependentă R. Moldova, vor scădea drastic. La momentul actual, au fost luate unele decizii de a ajuta mediul de afaceri, însă antreprenorii susțin că acestea sunt insuficiente pentru a reveni la normalitate, mulți dintre ei anticipând chiar și riscuri de faliment. Reacția pare a fi una în lanț, deoarece lipsa de activitate a agenților economici din această perioadă va afecta și acumulările la buget.

Veaceslav Negruță (DW/S. Ciochina)

Veaceslav Negruță

„Impactul îl simțim și în momentul de față, iar acesta este legat de schimbarea condițiilor de desfășurare a anumitor activități, pe care până nu demult oamenii le practicau în mod normal, fie că e vorba de comerț sau de producție. Impactul cel mai mare va veni peste 30 de zile, când din cauza acestei situații oamenii vor avea venituri mai mici. Dacă vorbim de R. Moldova, este vorba de veniturile generate și de acele remitențe, care în medie constituiau lunar circa 120 de milioane de euro. Cu acești bani se achitau serviciile. Din acest punct de vedere și modelul de comportament se schimbă, pentru că o bună parte din cetățeni revin acasă sau nu mai sunt în stare să transmită remitențe din Italia sau Rusia. Ce urmează după aceasta? Un rol determinat în diminuarea efectelor ar trebuie să revină FMI și Băncii Mondiale, dar și altor organizații internaționale, care să vină cu pachete de asistență pentru anumite țări slab dezvoltate sau sărace”, a menționat Veaceslav Negruță, expert economic de la Chișinău.

Panica știrilor false

„E un virus inventat să ucidă bătrânii”, „în spitalele din Moldova deja sunt sute de morți”, „usturoiul te scapă de virus” – sunt doar câteva din știrile care se strecoară în mediul virtual din discuțiile de la bucătărie. Din cauza fricii, mulți oameni sunt predispuși să creadă în aceste știri false, iar unele portaluri media își fac rating, distribuind în masă și băgând și mai mult frica în oameni.

„O lacună foarte mare mi se pare lipsa de transparență din partea autorităților. Oamenii ar dori să afle cât mai multe lucruri despre coronavirus, iar faptul că ei stau mai mult acum acasă ar trebui să fie un motiv de a-i informa mai mult. Autoritățile trebuie să știe că zvonurile se nasc întotdeauna din lipsa de informație și din informație netransparentă. Oficialii ne vorbesc doar despre numărul celor infectați și decedați, iar noi nu știm ce localități sunt afectate și unde există riscul. Viața continuă, iar oamenilor le place să ia decizii în baza unor informații foarte corecte, în caz contrar ei iau decizii iraționale”, a conchis Ala Nemerenco.