Corona, apogeul carnagiului si Groapa Marianelor | Global | DW | 23.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Corona, apogeul carnagiului si Groapa Marianelor

Gratie drasticelor masuri de franare a raspandirii virusului, carnagiul iscat de corona in Italia pare sa se apropie de apogeu. Dar nici eventuala limitare a numarului mortilor nu va anihila consecintele cataclismului.

Pentru ca liderii europeni si, nu in ultimul rand, dregatorii Comunitatii s-au dovedit prea putin pregatiti sa faca fata unei provocari, ce-i drept colosale si fara precedent, dar predictibile, cum e o pandemie, cea generata de virusul Corona va continua sa sporeasca pana la insuportabil pretul nepriceperii lor, aflate la originea ucigasei penurii de echipamente de protectie, de kituri de testare si, nu in ultimul rand, de aparatura de ventilatie salvatoare.

Cu toate acestea, stirile bune inca n-au pierit. E adevarat ca, din pacate, vor mai sucomba multi batrani si bolnavi, nu in ultimul rand in tarile din sudul mediteranean al Europei. De pilda, in Spania. Pare totusi, pe moment, ca vigurosul dans al mortii sa se fi sleit in Italia, un pic. Fie si defazate de perioada de incubare de doua saptamani, masurile draconice de distantare sociala si de limitare a contactelor umane, inasprite, mai nou, si in Germania, unde e in vigoare o neoficiala stare de urgenta, in timp ce Bavaria, intre alte landuri, insista sa-si mentina o si mai severa interdictie de circulatie, nu vor intarzia sa-si faca, in anumite zone ale Europei, efectul.

Ceea ce nu inseamna ca lipsa disciplinei prea multora n-ar putea amana fericitul moment al declinului pandemiei. Unii medici germani continua sa fie foarte alarmati. Specialista in medicina de urgenta, Bernadett Erdmann, se asteapta de pilda ca exponentiala crestere a contaminarilor sa provoace un colaps al spitalelor germane in rastimpul urmatoarelor doua saptamani.

Fapt e ca, oricand se va inregistra, punctul culminant al crizei medicale acute nu va coincide catusi de putin cu apogeul crizelor in cascada declansate de aceasta pandemie. Intre ele, criza economica nu va reprezenta decat o dimensiune. Una care, la ceasul bilantului, se va fi dovedit probabil net mai usor de gestionat decat cea sociala si politica.

Dar si la capitolul economie situatia risca sa fie mai neagra decat se crede indeobste. Principalul institut economic german, IFO, estimeaza costurile generate numai in prospera Germanie de recesiunea generata de coronavirus la sume exorbitante, depasind o jumatate de bilion de euro. Sub imperiul coronei, ar putea avea loc o contractie aiuritoare si, dupa stiinta mea, fara egal in istorie de la recesiunea din 1929-33 incoace, in speta una cuprinsa intre 7,2 si aproape 21 % din PIB. Expertii germani mai apreciaza ca, in ciuda eficientelor masuri de protectie sociala adoptate de autoritati, ca si-n pofida milioanelor de aranjamente de lucru cu termen redus, se vor distruge aproape doua milioane de locuri de munca.   

E adevarat ca Germania va fi in stare sa amortizeze net mai bine decat alte tari uriasul soc. Executivul berlinez conduce de ani de zile o tara cu o economie prospera, bine organizata si eficienta, cu bugete federale lipsite de deficite notabile. Intelegand anvergura dezastrului si bine sfatuit, guvernul berlinez a luat relativ rapid hotarari de amploare de indatorare masiva si de ajutorare a celor mai afectate categorii.

Beneficele demersuri decise includ subventii directe pentru firme mici si antreprenori independenti, precum si un fond de stabilizare menit sa protejeze marile companii si concerne, ca Lufthansa. Ramane de vazut daca vor fi suficiente. In mod salutar, cabinetul german a decis de asemenea sa pompeze imperios necesare fonduri in spitale si sa interzica evacuarea din locuinte a chiriasilor care nu-si mai pot plati chiriile.

Dar cum se vor descurca alte state europene, net mai prost plasate economic decat prospera Germanie? Ce se va intampla in tarile cele mai afectate de pandemie care sunt si cele mai vulnerabile economic, ca Italia si Spania? Dar in Grecia? Si ce va fi in Olanda si Marea Britanie, care au inceput printr-o abordare foarta laxa a mortalului pericol?

Chiar daca, ajutate de o vremelnica inglodare in datorii permisa de suspendarea temporara, de catre UE, a pactului de stabilitate, economiile europene, sau unele din ele, vor supravietui, e cat se poate de clar ca, dimpreuna cu moneda euro, ele si, mai cu seama, increderea in ele se vor resimti, vreme indelungata, puternic.

Iar Groapa Marianelor risca sa nu fie de ordin financiar si economic, ci social si politic. Credibilitatea unei Uniuni Europene care, la ceasul marelui pericol, s-a prabusit cat ai clipi in componentele ei nationale, aruncand peste bord clauza solidaritatii, din Tratatul UE, e in primejdie sa fie zob pe termen lung. Sau definitiv. In fond, cine, dincolo de lumea eurocratilor, se va mai putea, rational vorbind, bizui pe o Comunitate, care a clacat la modul cel mai jalnic si penibil in chiar clipa in care Italia, bunaoara, avea cea mai mare nevoie de ea, daca aceasta Uniune Europeana nu se va reforma efectiv, din temelii?

Insasi ideea Uniunii Europene va avea enorm de suferit, discreditandu-se cot la cot cu cea a globalizarii. De proportii istorice si mondiale, pandemia a declansat cea de-a patra si cu siguranta cea mai ampla criza globala de la socul terorist, financiar si cel migrationist incoace. Nu e clar ce efecte va avea pandemia si urmarile ei asupra campaniei prezidentiale americane. Nu e limpede cat anume va prelungi si adanci recesiunea in Europa, care a devenit epicentrul crizei.

Un fapt imi pare insa cert. Anvergura pandemiei si recesiunii care o va insoti si urma, precum si extrem de rapida succesiune a celor patru provocari de mare amploare, ivite in rastimp de mai putin de doua decenii, pe plan mondial, vor lasa urma indelebile intr-un imaginar colectiv pe de o parte unificat informational, pe de alta dezbinat nu doar de propagande, ci si de faptul ca, de mai fiecare data, solutiile crizelor globale s-au articulat eminamente national si nu in baza insistent dar gaunos clamatului multilateralism.

Or, se ascunde aici o eroare grava. In fond, au mai avut loc miscari migratoare. Razboaiele antiteroriste postmoderne nu sunt, in esenta lor, originale. Crizele financiare au fost si vor mai fi. Iar ciuma neagra a declansat de asemenea o criza globala. Nu e, vorba Sfintei Scripturi, "nimica nou sub soare". Caci, potrivit Ecleziastului, "dacă cineva zice: Iată un lucru nou!, totuşi el exista demult, încă din veacurile dinaintea noastră".

Nici virusii n-au obiceiul de a respecta frontierele. De ce am crede ca anihilarea lor ar fi o misiune exclusiv nationala? E bine sa nu aruncam copilul o data cu apa din copaie.

Vă mai recomandăm