Corona și copiii: Presiunea psihică a autoizolării | Societate | DW | 05.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Societate

Corona și copiii: Presiunea psihică a autoizolării

Pe perioada pandemiei, copiii sunt văzuți ca potențiali purtători ai virusului sau ca "obstacole pentru Homeoffice". Însă micuții suferă cel mai mult - mai ales cei din familii cu probleme.

"Mamă, când trece virusul?", m-a întrebat fiul meu în vârstă de opt ani. Îi este dor să bată mingea cu prietenii pe terenul de fotbal. Păi, nici mama nu știe! A fi părinte în această perioadă nu-i ușor. Să creezi și să menții o structură care să facă posibilă viața de familie în condiții de izolare este greu. Dar și mai grele sunt eșecurile repetate legate de regulile auto-impuse. Părinți buni sunt părinții răbdători, care nu țipă și satisfac ludic nevoile copiilor lor.

De aceea, măsurile impuse pe perioada pandemiei afectează destul de serios multe familii. Brusc, toate au venit de-a valma: părinți suprasolicitați care lucrează de acasă și, în același timp, trebuie să se ocupe de copiii care învață la domiciliu. Niște părinți care, pe lângă grija zilei de mâine, trebuie și să-și consoleze sau să-și liniștească micuții. O situație delicată mai ales pentru mamele sau tații singuri. Părinții își pierd răbdarea mai repede ca de obicei și, în multe cazuri, eșuează în intenția lor de a-și crește copiii fără violență. Presiunea psihică este uriașă pentru toți membrii familiei. Dar în primul rând pentru cei mici.     

Copiii sub observație

"Închiderea grădinițelor și a școlilor, implicit separarea de prieteni și pedagogi înseamnă pierderea, de neînțeles, uneori chiar traumatică, a unor persoane de referință pentru copii", critică Academia germană pentru copii și tineret. Până acum, dezbaterea politică nu a vizat și acest aspect. A fost vorba numai despre performanța școlară și despre a-i ține departe pe copii pentru ca bunicii să nu se îmbolnăvească, iar părinții să poată munci.

"În procesele decizionale de până acum, copiii și tinerii nu s-au luat în considerare ca persoane cu drepturi egale, ci ca potențiali purtători de coronavirus", se menționează în comunicatul Academiei. Pentru copiii din familii dificile este o situație nedreaptă, ba chiar periculoasă.   

Strigăte de ajutor neauzite

Anna Wilden își face griji. De profesie asistent social, ea consiliază familii care cer ajutorul Oficiului pentru protecția copilului. În mod normal, ea se deplasează la domiciliul solicitanților. Dar de când cu măsurile de restricție, doar contactul telefonic cu familiile mai este posibil. "Nu le mai văd mimica și nici gesturile." Or, acestea sunt informații decisive. "Dacă avem bănuiala că starea de bine a micuților este periclitată, ne deplasăm la domiciliul acestor familii." De când centrele de îngrijire a copiilor au fost închise, Oficiul pentru protecția copilului înregistrează mai puține cazuri de abuzuri, spune Anna.

Familii în stare de urgență

O situație care o îngrijorează și pe Stefanie Fried, inspector pentru protecția copilului la organizația Save The Children. "În alte țări, de exemplu în Spania sau Italia, femeile și copiii reclamă din ce în ce mai multe acte de violență petrecute acasă", spune Stefanie Fried. Ea estimează că și în Germania problema este similară. "Dar întrebarea este dacă acești oameni spun ce li se întâmplă și dacă îi aude cineva." Câtă vreme familiile trăiesc izolate, strigătele de ajutor răzbat greu în afară.

În contextul măsurilor împotriva COVID-19 nu s-a ținut seama suficient și de copii, reclamă Fried. În opinia sa, ajutorul pediatrilor și medicilor generaliști este indispensabil. "În clinici au fost observate cazuri de abuz a căror conexiune cauzală cu măsurile de izolare nu poate fi exclusă", menționează medicii.

Științific nu s-a demonstrat că măsurile restrictive impuse copiilor au fost eficiente în ameliorarea pandemiei. "Primele studii de caz arată că mai degrabă adulții îi infectează pe copii, nu invers", se arată în declarația Academiei germane pentru copii și tineret.

"De ce să nu interzicem contactul între copii și categoriile de risc și să redeschidem grădinițele?", se întreabă Stefanie Fried. Mulți copii și adulți nu au forța interioară de a rezista restricțiilor fără consecințe asupra psihicului, avertizează medicii. Chiar și familiile cu resurse excelente ajung la limită, întrucât până și în căminele lor armonioase opțiunile sunt acum puține la număr. Prin urmare, părinții s-ar putea relaxa puțin dacă ar renunța să mai aibă așteptări exagerate de la propriile abilități educaționale.       

"Bine" este suficient

"Treaba părinților este să se trezească în fiecare dimineață odată cu copiii și să facă ceea ce trebuie făcut și ce se poate face pentru a nu se da bătuți pe parcursul zilei", spune psihologul Klaus Neumann. Este important să acceptăm situația. Copiii, spune Neumann, învață astfel ceva foarte important: "Părinții mei nu cedează. Își revin, orice ar fi. Și ei pot fi bulversați, pot să răbufnească, să țipe, să trântească ușile. Dar își revin mereu." Lucrul acesta le dă multă încredere.

Neumann a lucrat timp de trei decenii la Centrul pentru protecția minorilor din München. "Veneau înfiorător de mulți oameni obișnuiți cu probleme firești, dar, ocazional, cu manifestări ce pot avea consecințe grave: neglijență, violență fizică sau verbală." Psihologul presupune că asemenea cazuri se înmulțesc pe perioada pandemiei. Dar, în același timp, măsurile impuse ar putea suda multe familii.

Important este, afirmă Neumann, ca fiecare să-și găsească un colțișor în care să se poată retrage. Nu contează că se închide în toaletă sau se strecoară în dulap. Ritualurile care reglementează conviețuirea sunt mai importante ca oricând pentru a evita cât mai mult crizele de nervi. "Intrăm mult în contact cu ceilalți membri ai familiei în această perioadă. Pot apărea conflicte. Însă este posibil și ca relația părinte-copil să devină mai profundă."

Într-adevăr, multe familii se bucură de timpul de calitate petrecut cu cei mici, menționează un studiu al institutului pentru sondarea opiniei publice Forsa, la cererea organizației Save The Children. Ar fi frumos, spune Neumann, să păstrăm amintirea acestui sentiment, dar și puțină modestie când totul va reveni la normal. După pandemie, ar trebui să nu uităm cât de prețios este timpul petrecut cu copiii noștri. Și nici nevoia celor mici de a petrece timp afară, cu prietenii lor la joacă.