COP25: Cine sunt cei mai mari câştgători şi perdanţi ai schimbărilor climatice | Global | DW | 11.12.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

COP25: Cine sunt cei mai mari câştgători şi perdanţi ai schimbărilor climatice

Schimbările climatice implică o cursă contra cronometru. Indexul Performanţei Schimbărilor Climatice publicat miercuri arată care ţări industrializate se plasează în frunte şi care sunt marile perdante.

Un clasament mondial al economiilor naţionale cu cele mai ridicate emisiii de CO2 arată care ţări depun cele mai mari eforturi pentru protecţia climei. Dar cel mai relevant element al noului studiu este acela că nu există medalii de oferit în cursa pentru reducerea emisiilor, atâta timp cât competitorii nu reuşesc nici pe departe să îndeplinească ţelul Acordului de la Paris, de menţinere a încălzirii globale sub 2 grade C.

Între oamenii de ştiinţă există consensul că la finele acestui secol planeta noastră va fi cu cel puţin 3 grade C mai fierbinte decât a fost înaintea revoluţiei industriale, dacă nu limităm drastic şi rapid emisiile de CO2 provocate de om. Iar până acum există slabe indicii ca aceasta s ăse întâmple, potrivit indexului publicat de NewClimate Institute, Germanwatch şi de Climate Action Network.

"În mod tradiţional, Indexul de Protecţie Climatică lasă neocupate cele trei locuri de pe podium", a declarat pentru DW Niklas Höhne, unul din autorii studiului. "Cele trei locuri din fruntea clasamentului rămân neocupate şi anul acesta, fiindcă nicio ţară nu a făcut suficient pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris", a adăugat expertul.

Suedia conduce, SUA se află pe ultimul loc

Studiul a analizat şi comparat progresul în vederea atingerii obiectivului celor 2 grade C în 57 de ţări plus Uniunea Europeană ca bloc. Împreună, aceste ţări sunt responsabile pentru mai bine de 90 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră. 

Clasamentul 2019

Clasamentul 2019

Clasamentul a fost alcătuit pe patru capitole: emisii de gaze cu efect de seră, procentajul de energie obţinută din surse regenerabile, consum energetic pe cap de locuitor şi actuala politică de protecţie a mediului.

În condiţiile în care nicio ţară nu este considerată demnă de a primi o medalie de aur, argint sau bronz, Suedia a obţint locul patru. Ţara scandinavă a obţinut un scor bun la politica de mediu, al cărei obiectiv este obţinerea până în 2040 a întregului necesar de energie din surse regenerabile. De asemenea, în Suedia se aplică cel mai mare impozit pe tona metrică de CO2 emisă din lume, anume 114 euro. Spre comparaţie, Germania are de gând să introducă o taxă de 10 euro pe tona de CO2 în anul 2021.

Danemarca şi Marocul ocupă locurile cinci şi şase, Germania s-a clasat pe locul 23. Cel mai mare perdant la capitolul mediu din Europa este Polonia, care ocupă locul 50. China a mai urcat în clasament, comparativ cu anul trecut, dar tot în plutonul fundaş se află, anume pe locul 30.

Dacă ar exista o ligă secundă pentru acţiune în folosul climei, SUA ar fi retrogradate direct, înainte de fluierul arbitrului. Aflate deja din 2018 în coada listei, SUA s-au clasat în acest an pe chiar ultimul loc. "Politica de mediu face acolo paşi înapoi", a afirmat Höhne. Sub preşedintele Donald Trump multe reglementări de mediu au fost abrogate, iar ţara şi-a propus să se retragă anul viitor din Acordul de la Paris. De asemenea, în SUA se consumă de două ori mai multă energie pe cap de locuitor decât în UE şi de 10 ori mai multă decât în India. "Aceasta nu este o situaţie benefică", a conchis Höhne.

Paşi ezitanţi în direcţia cea bună 

Totuşi, emisiile sunt în scădere în mai mult de jumătate din ţările incluse pe listă, "mai ales în ţările industrializate mai mici şi în cele în curs de dezvoltare", a explicat pentru DW Ursula Hagen, co-autoare a studiului. "Acesta este aspectul pozitiv, care ne dă speranţa că lucrurile se vor schimba."

"Constatăm existenţa unor mişcări subtile în direcţia cea bună", a afirmat Höhne la rândul său, dar ţările cel mai puternic industrializate, cele din G20, "evoluează în continuare, din păcate, foarte slab. Mai bine de jumătate din ţările G20 ocupă locuri în secţiunea a doua a clasamentului."

Surpriza marocană

Clasată imediat după vecinul ei de la nord, Danemarca este o ţară de mici dimensiuni care a reuşit să puncteze masiv la capitolul protecţia climei. Guvernul de la Copenhaga îşi propune să reducă cu 70 la sută emisiile de CO2 până în anul 2030 şi să renunţe până atunci la cărbune ca sursă de energie.

Marocul i-a impresionat de asemenea pe cercetători. Începând din 2015 a devenit una din puţinele ţări din lume care a început să taie din subvenţiile acordate furnizorilor de energie fosilă, se arată în studiu. A câştigat de asemenea puncte prin cantitatea scăzută de energie folosită pe cap de locuitor şi dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, care vor asigura 52 la sută din necesar în 2030.

Ambiţioasa Indie

Anul acesta India s-a clasat pentru prima dată în top 10, obţinând note mari pentru puţina energie consumată pe cap de locuitor şi emisiile reduse de gaze cu efect de seră. India a investit de asemenea sume mari în energia regenerabilă, care va acoperi 40 la sută din necesar până în 2030."Găsesc că este extrem de impresionant pentru o ţară cu acel nivel de dezvoltare", a declarat Höhne. Totuşi, ţara a pierdut din puncte din cauza intenţiei de a construi noi termocentrale pe cărbuni.

Hidrocentralele au ameliorat rezultatul Braziliei

Dat fiind că Brazilia îşi acoperă 70 la sută din necesarul de energie cu ajutorul hidrocentralelor, ţara este lider mondial la acest capitol. Totuşi, cercetătorii sunt îngrijoraţi de uriaşele defrişări, cele mai ridicate rate înregistrate în ultimul deceniu şi de incendiile extinse de pădure în Amazonia.

Europa şi Germania trebuie să se ia în serios

Raportul elogiază apelul lansat de Ursula von der Leyen, noua preşedintă a Comisiei Europene, de reducere cu 55 la sută a emisiilor până în 2030. Vechiul obiectiv era de 40 la sută. "Acest ţel este motivul pentru care UE a obţinut un rating bun la politica de mediu", a evidenţiat Ursula Hagen. În privinţa obiectivului UE de a deveni neutră climatic până în 2050, acesta trebuie completat cu măsuri concrete. "Dar în această privinţă nu s-a întâmplat până acum mai nimic", a subliniat ea. În prezent, UE nu se află pe drumul atingerii obiectivelor Acordului pe teme de mediu de la Paris. Nici Germania nu s-a înscris pe acest drum. Politica de mediu a Berlinului este "incompatibilă" cu Acordul de la Paris, potrivit lui Hagen.

Tamsin Kate Walker