Cooperare cu hopuri

Terorismul este o problemă transnațională într-o lume globalizată. Acest lucru este valabil în special în cazul terorismului pe care îl practică aşa-numitul Stat Islamic, dar și a altor forme de terorism, de la dreapta, la stânga. Răspunsurile de tip naţionalist nu sunt suficiente.

Este necesară o cooperare internațională, în special în Europa, în principal în privinţa schimbului de informaţii. "În Europa avem prea multe sisteme care nu sunt compatibile unele cu altele", a declarat președintele Poliţiei Federale, Holger Münch, pentru Deutsche Welle.

În cea mai importantă bază de date - Sistemul de Informații Schengen - nu sunt, de exemplu, accesibile datele biometrice. "Nu se pot căuta amprente", afirmă criminalistul Michael Böhl, care rezumă în mod laconic: "Nu există nici un standard în privinţa transferului de date şi nu există în principiu un standard privind informațiile". Böhl recunoaşte că UE depune eforturi pentru a îmbunătăți situația. Acest lucru este esențial şi din punctul de vedere al Ministerului Federal de Interne. În ședința de toamnă a Poliţiei Federale, ministrul de Interne, Thomas de Maiziere a reamintit de asasinul provenit dintr-un cămin destinat solicitanților de azil din Recklinghausen, care, la începutul lunii ianuarie, a atacat la Paris un polițist cu un topor şi care a fost ulterior împuşcat.

Omul a fost înregistrat în toată Europa, sub cel puțin șapte identități diferite. Amprentele sale au fost în mod repetat analizate, fără a putea fi identificată vreo înşelătorie. Cu toate că sistemul de înregistrare a refugiaților, Eurodac, poate avertiza dacă aceeași amprentă a fost deja salvată într-o altă țară a UE, "acesta nu indică sub ce nume a fost stocată amprenta digitală. Eurodac nu include aceste informații".

Sistem european central

Prin urmare, ministrul de Interne de Maizière susţine determinat apariţia unui sistem european central de date. În loc de a stoca amprentele digitale şi alte date cu caracter personal în sisteme precum Eurodac, Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) sau în Sistemul de Informații Schengen, în viitor toate aceste informaţii vor fi salvate într-un singur loc, urmând să fie accesibile printr-o interfață comună. Propunerea este în prezent discutată de către Comisia Europeană cu statele membre. Acest lucru poate, prin urmare, să dureze.

Pentru început se va facilita accesarea automată a amprentelor digitale în Sistemul de Informaţii Schengen. Acesta cuprinde momentan aproximativ 50 de milioane de amprente ale persoanelor nedorite, date dispărute sau ale celor căutate de poliţişti. În acelaşi sistem există şi informaţii despre autoturisme furate, permise şi arme. În schimb, continuă să existe probleme cu datele biometrice, din pricina faptului că nu toate statele membre pun la dispoziţie aceste date.

Un pachet de măsuri

Înfiinţarea Centrului European de Contraterorism de la Haga, care are 50 de angajaţi, face parte din seria de măsuri luate de Uniunea Europeană în urma atentatelor de la Nisa, Bruxelles şi din Germania. Această platformă urmează să răspundă uneia dintre principalele lacune în lupta antiteroristă la nivel european, respectiv împărtăşirea insuficientă de informaţii între state, care nu au suficientă încredere unele în altele pentru a colabora în domeniul sensibil al informaţiilor.

Este vorba, printre altele, de informaţii privind pasagerii zborurilor în afara UE, pe care companiile aeriene au obligaţia să le transmită autorităţilor naţionale. După aprobarea măsurii, statele UE au doi ani la dispoziţie să o implementeze.

Oricât de mult ar fi evidenţiat atentatele teroriste din ultimii ani necesitatea unei mai profunde colaborări între serviciile de informaţii europene, multe hopuri nu au putut fi depăşite. Dincolo de întrebările de ordin tehnic referitoare la compatibilitatea sistemelor existente, mai sunt şi întrebările juridice. Competenţele poliţiei, a vămilor şi a serviciilor secrete diferă foarte mult de la un stat la altul.