Contul unui copil decedat poate fi accesat de părinţi

Numai moartea în sine a unui copil este o lovitură cumplită pentru părinţi. Însă, după decesul fiicei sale, o mamă din Berlin a mai fost nevoită şi să lupte într-un proces dur. Întrucât fata a murit în circumstanţe neelucidate până în ziua de azi, părinţii au sperat să găsească răspunsuri pe pagina de Facebook a acesteia. Pentru a obţine acces la datele de utilizator, cuplul a apelat la instanţa de judecată. Curtea Supremă le-a acordat câştig de cauză. Judecătorii au anulat astfel sentinţa unui tribunal berlinez, care susţinuse refuzul  platformei de socializare Facebook de a le permite accesul, în baza legii privind secretul datelor personale.

În urmă cu şase ani, fiica doamnei Simone W. a căzut în faţa unui metrou care tocmai intra în staţie. Părinţii nu ştiu nici acum dacă a fost suicid sau nu. Din dorinţa de a afla mai multe informaţii, mama fetei a dorit acces la postările şi la mesageria de pe contul de Facebook al fiicei sale.

În 2015, considerând că posesiunile sub formă digitală sunt similare cele reale, părinţii - ca moştenitori de drept ai fetei -  au primit, în primă instanţă, dreptul de a accesa contul de Facebook al fiicei lor. Facebook a făcut recurs motivând că decizia poate afecta toate persoanele cu care fata a intrat în contact pe site-ul de socializare. Corespondenţa virtuală trebuie să rămână secretă. Invocând acest argument, compania americană a reuşit să câştige toate procesele. Până acum.

"În memoria"

Ce se întâmplă cu "bunurile" noastre digitale după deces? O întrebare tot mai relevantă. Mai ales utilizatorii foarte activi pe platformele de socializare au mii de fotografii şi filmuleţe video legate virtual de numele lor. Unele postări au fost fotografiate sau filmate de către alte persoane şi nu sunt stocate pe computerul persoanei decedate la care familia ar putea avea acces. Acelaşi lucru este valabil şi pentru o parte din "bunurile" digitale precum mesajele scurte sau poveştile de pe Instagram care variază de la chestiuni fireşti în viaţa de zi cu zi până la  evenimente importante ca cereri în căsătorie sau admiterea la facultate.

Unele asemenea postări pe Facebook sunt vechi de ani de zile. Sunt documente virtuale care pot dezvălui felul în care evoluează relaţia dintre doi oameni care îşi împărtăşesc secrete în mediul virtual. Ce se întâmplă cu toate aceste lucruri după moartea noastră? Facebook a adoptat nişte măsuri care ne permit să avem controlul asupra activităţii de pe conturile noastre de socializare şi după trecerea în nefiinţă. O posibilitate ar fi ştergerea definitivă a contului după deces, posibilă cu doar câteva click-uri.

O altă opţiune ar putea fi transformarea contului de Facebook într-un fel de spaţiu comemorativ. Dacă utilizatorul moare, în dreptul numelui său apare scris "în memoria". Familia şi prietenii pot împărtăşi amintiri într-o cronologie (Timeline). Datele utilizatorului decedat rămân pe Facebook. Deosebirea dintre contul unei persoane decedate şi cel al unei persoane în viaţă este că nimeni nu mai poate introduce datele de autentificare într-un cont cu menţiunea "în memoria".

Părinţii fetei decedate i-au permis acesteia, la vârsta de 14 ani, să-şi facă un cont pe Facebook cu condiţia ca şi ei să cunoască parola. Însă, după moartea fetei, când mama a încercat să afle mai multe informaţii de pe platforma de socializare, contul conţinea deja menţiunea "în memoria". Nu se ştie cine a făcut modificarea.

Utilizatorii de Facebook au posibilitatea de a desemna un fel de executor testamentar - adică o persoană care să le administreze contul după moarte. Însă numai persoanele majore dispun de această opţiune. Fata din Berlin avea 15 ani când a murit. Pentru părinţi, identitatea executorului testamentar de pe contul de socializare este mai puţin importantă fiindcă aceste persoane au acces limitat la contul utilizatorului decedat. De exemplu acestea nu pot arhiva postări sau fotografii mai vechi şi nici nu pot citi mesajele utilizatorului.

Aplicaţia "În caz că mor"

Cine vrea să aibă ultimul cuvânt şi după moarte are la dispozuţia aplicaţia Facebook "În caz că mor". Ultilizatorii pot transmite un ultim mesaj care va fi postat pe platforma de socializare după deces. O posibilitate numai pentru cei care au timp să se gândească la moarte, nu pentru cei care trec în nefiinţă în mod neaşteptat. Utilizatorii aplicaţiei pot lăsa spre publicare texte sau filmuleţe video. Acestea sunt difuzate numai după ce trei persoane, nominalizate obligatoriu în prealabil, vor confirma decesul.

Probabil, după sentinţa de astăzi, situaţia se va simplifica puţin. Scrisorile şi jurnalele în format clasic (pe hârtie) sunt considerate moştenire şi acestea trebuie să ajungă în posesia moştenitorilor de drept, a argumentat preşedintele completului de judecată de la Curtea Supremă, Ulrich Herrmann. Ca atare, nu există niciun motiv ca moştenirea virtuală (conţinutul digital) să fie tratată în mod diferit - a argumentat înalta curte.

Autoare: Carla Bleiker/cs