Controale consecvente în loc de operaţiuni secrete

Transferul tot mai multor competenţe ale poliţiei către serviciile secrete, lipsa controalelor adecvate într-un stat de drept şi mandatele discutabile de a efectua interogatorii şi arestări - iată câteva dintre punctele critice menţionate în ultimul raport pe această temă prezentat astăzi la ONU.

Martin Scheinin, Emisarul special al ONU pentru monitorizarea drepturilor omului, a demonstrat o dată în plus în ultimul său raport că normele dreptului internaţional şi standardele statului de drept au devenit victimele abuzului de putere în lupta împotriva terorismului. Un rol deosebit de nociv le revine în acest context serviciilor secrete, indiferent că ele acţionează la ordinul dictatorilor seculari, al guvernelor statelor islamice mai mult sau mai puţin pluraliste sau la ordinul guvernelor democrate ale statelor occidentale. Dintre acestea din urmă, SUA au jucat în ultimii ani un rol fatal de pionierat prin care alte state îşi justifică în prezent nerespectarea drepturilor omului.

Acest aspect va rămâne valabil câtă vreme SUA nu-şi reconsideră în mod radical rolul dar şi practicile în combaterea terorismului. Nu este o certitudine, că reorganizarea stringentă va fi efectuată de către administraţia preşedintelui Obama, care, deşi a anunţat închiderea lagărului de detenţie din Guantanamo, nu a contestat în niciun fel procedurile de arestare sau de tortură aplicate de serviciile americane de informaţii probabil în continuare în alte închisori secrete, proceduri care contravin în mod flagrant dreptului internaţional. Dar independent de schimbările radicale necesare la baza politicii americane, democraţiile europene pot contribui ele însele în bună măsură la respectarea din nou a îndatoririlor lor în privinţa protejării drepturilor omului.

Recomandările Emisarului special al ONU pentru monitorizarea drepturilor omului, Martin Scheinin, a fost fără echivoc : rolul serviciilor secrete în lupta împotriva terorismului trebuie reconsiderat în baza unor legi corespunzătoare principiilor statului de drept, iar activitatea lor trebuie supusă unor controale periodice consecvente din partea parlamentelor naţionale, a justiţiei şi a guvernelor aferente. Olanda şi Norvegia au demonstrat limpede că acest lucru este posibil.

Aceste măsuri sunt necesare tocmai în vederea combaterii terorismului pe termen lung. Deoarece dacă persoanele suspectate de activităţi teroriste sunt private de dreptul de a beneficia de un proces de drept, dacă, în plus, sunt deţinute pe parcursul unor perioade lungi în condiţii inumane de arest sau chiar torturate, creşte pericolul ca ele însele, familiile lor sau prietenii lor să devină cu adevărat terorişti. Emisarul special Scheinin a atras mereu atenţia asupra acestei dinamici nocive, de la începutul desemnării sale în această funcţie, în urmă cu trei ani.

O premisă importantă pentru o mai bună conduită a serviciilor secrete pe viitor este însă ca guvernele europene să dezvăluie cât mai curând colaborarea lor cu SUA în baza practicilor abuzive ale acestora în ultimii şapte ani.